Legea
educaţiei fizice şi sportului - nr.69/28 aprilie 2000| Legislatie |
Legea
educaţiei fizice şi sportului - nr.69/28 aprilie 2000
LEGE Nr. 350 din 2 decembrie 2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general
ORDIN Nr. 130 din 28 martie 2006 privind finanţarea nerambursabilă din fonduri publice a proiectelor cluburilor sportive de drept privat şi ale asociaţiilor pe ramură de sport judeţene şi ale municipiului Bucureşti
ORDIN Nr. 236 din 18 mai 2006 pentru modificarea Ordinului presedintelui Agentiei Nationale pentru Sport nr. 130/2006
Decizia nr. 1163/2007 privind comisia de evaluare, criteriile si punctajele de evaluare ale proiectelor asociatiilor sportive (ptr anul 2007)
Lege nr. 69
din 28 aprilie 2000
educaţiei fizice şi sportului
Publicat în Monitorul Oficial al României nr. 200 din 9 mai 2000
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
TITLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. -
(1)
Prezenta
lege reglementează organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de
educaţie fizică şi sport în România.
(2)
În sensul
prezentei legi, prin educaţie fizică şi sport se înţelege toate formele de
activitate fizică menite, printr-o participare organizată sau independentă,
să exprime sau să amelioreze condiţia fizică şi confortul spiritual, să
stabilească relaţii sociale civilizate şi să conducă la obţinerea de
rezultate în competiţii de orice nivel.
(3)
Termenii
folosiţi în textul legii au semnificaţia stabilită în anexa care face parte
integrantă din prezenta lege.
Art. 2. -
(1)
Educaţia fizică şi sportul sunt activităţi de interes naţional sprijinite de
stat.
(2)
Statul
recunoaşte şi stimulează acţiunile organizatorice şi de promovare a
educaţiei fizice şi sportului, desfăşurate de autorităţile administraţiei
publice şi, după caz, de organismele neguvernamentale de profil în
învăţământ, în structuri ale apărării naţionale, ordinii publice, siguranţei
naţionale, în sănătate, în societăţi comerciale, precum şi în alte sectoare
ale vieţii sociale, potrivit reglementărilor legale.
(3)
Educaţia
fizică şi sportul cuprind următoarele activităţi: educaţia fizică, sportul
pentru toţi, sportul de performanţă, exerciţiile fizice practicate cu scop
de întreţinere, profilactic sau terapeutic.
(4)
Statul
garantează exercitarea funcţiilor sectorului public şi ale sectorului
particular în domeniile educaţiei fizice şi sportului, în conformitate cu
principiile colaborării responsabile dintre toţi factorii interesaţi.
(5)
Practicarea educaţiei fizice şi sportului este un drept al persoanei, fără
nici o discriminare, garantat de stat. Exercitarea acestui drept este liberă
şi voluntară şi se realizează independent sau în cadrul structurilor
sportive asociative.
(6)
Statul
recunoaşte şi garantează persoanei fizice şi juridice dreptul la libera
asociere în scopul constituirii structurilor sportive.
Art. 3. -
(1)
Autorităţile administraţiei publice, unităţile şi instituţiile de învăţământ,
instituţiile sportive, precum şi organismele neguvernamentale de profil au
obligaţia să sprijine sportul pentru toţi şi sportul de performanţă şi să
asigure condiţiile organizatorice şi materiale de practicare a educaţiei
fizice şi sportului în comunităţile locale.
(2)
Autorităţile administraţiei publice şi instituţiile prevăzute la alin. (1)
au obligaţia să asigure, cu prioritate, copiilor de vârstă preşcolară,
tinerilor şi persoanelor în vârstă condiţii pentru practicarea exerciţiului
fizic, în vederea integrării sociale.
(3)
Autorităţile administraţiei publice au obligaţia să asigure condiţii pentru
practicarea educaţiei fizice şi sportului de către persoane cu handicap
fizic, senzorial, psihic şi mixt, în scopul dezvoltării personalităţii lor
şi integrării în societate, precum şi mijloacele care să permită sportivilor
cu handicap participarea la competiţii naţionale şi internaţionale destinate
lor.
TITLUL II
Organizarea educaţiei fizice şi sportului
CAPITOLUL I
Educaţia fizică şi sportul şcolar şi universitar
Art. 4. -
Ministerul
Educaţiei Naţionale organizează activitatea de educaţie fizică şi
practicarea sportului în învăţământul preuniversitar şi universitar.
Art. 5. -
Educaţia
fizică şcolară este disciplină obligatorie, prevăzută în planurile de
învăţământ cu un număr de ore diferenţiat, conform curriculumului stabilit
de comun acord între Ministerul Tineretului şi Sportului şi Ministerul
Educaţiei Naţionale.
Art. 6. -
(1)
Activitatea sportivă din unităţile şi instituţiile de învăţământ se
organizează în cadrul asociaţiilor sportive şcolare şi universitare.
(2)
Asociaţiile sportive şcolare şi universitare sunt structuri sportive
înfiinţate în condiţiile prezentei legi, a căror activitate este coordonată
de Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar.
(3)
Federaţia
Sportului Şcolar şi Universitar, înfiinţată în condiţiile legii, are
următoarele atribuţii:
a)
promovarea
valenţelor educative ale sportului;
b)
iniţierea
şi organizarea de programe şi acţiuni de atragere a elevilor şi studenţilor
la practicarea sportului;
c)
coordonarea competiţiilor sportive desfăşurate în unităţile şi instituţiile
de învăţământ, organizate de asociaţiile sportive şcolare şi universitare;
d)
sprijinirea sau organizarea, după caz, a competiţiilor locale, zonale şi
naţionale ale reprezentativelor unităţilor şi instituţiilor de învăţământ;
e)
deţinerea
competenţei exclusive pentru reprezentarea ţării la competiţiile oficiale
organizate sub egida federaţiilor internaţionale ale sportului şcolar şi
universitar.
(4)
Organizarea şi funcţionarea Federaţiei Sportului Şcolar şi Universitar se
stabilesc prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Tineretului şi
Sportului şi de Ministerul Educaţiei Naţionale.
(5)
Finanţarea
Federaţiei Sportului Şcolar şi Universitar se face prin alocaţii de la
bugetul de stat, pe bază de programe, precum şi prin venituri extrabugetare.
Pentru susţinerea programelor de reprezentare la competiţiile internaţionale
oficiale, desfăşurate sub egida federaţiilor internaţionale ale sportului
şcolar şi sportului universitar, Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar
poate beneficia, cu prioritate, de alocaţii guvernamentale.
(6)
Participarea la sistemul competiţional pentru elevii şi studenţii din
unităţile şi instituţiile de învăţământ se face exclusiv pe baza
legitimaţiei şcolare/de student şi a avizului medical la zi.
(7)
Pentru
elevii cu aptitudini sportive se pot organiza, în condiţiile legii, clase,
şcoli şi licee cu program sportiv, precum şi cluburi sportive şcolare.
(8)
Toate
unităţile de învăţământ, de stat sau particulare, existente sau
nou-înfiinţate, au obligaţia să dispună sau să aibă acces la bazele şi
instalaţiile sportive, pentru a permite desfăşurarea lecţiilor de educaţie
fizică şi practicarea sportului cu elevii şi studenţii.
(9)
Bazele şi
instalaţiile sportive proprii pot fi puse la dispoziţie, gratuit sau cu
plată, comunităţilor locale, persoanelor fizice sau juridice interesate, cu
obligaţia respectării desfăşurării normale a programelor şi activităţilor de
învăţământ şi ale cluburilor sportive şcolare şi universitare.
(10)
Sportul de
performanţă pentru elevi şi studenţi se organizează, de regulă, în cadrul
cluburilor sportive şcolare şi universitare. Elevii şi studenţii pot
practica sportul de performanţă şi în alte cluburi sportive.
CAPITOLUL
II
Educaţia fizică militară şi profesională
Art. 7. -
Educaţia
fizică militară este disciplină obligatorie, prevăzută în planul de
instrucţie şi învăţământ. Ea se desfăşoară sistematic şi continuu, pe
întreaga perioadă a săptămânii, a procesului de instrucţie şi învăţământ, în
limita a cel puţin 3 ore săptămânal, fiind condusă de cadre militare sau
civile de specialitate.
Art. 8. -
Educaţia
fizică profesională se organizează în domeniile de activitate care implică
diferite forme de practicare a exerciţiilor fizice, în scopul dezvoltării şi
menţinerii unei bune condiţii fizice. Educaţia fizică profesională este
reglementată prin acte normative elaborate pentru domeniile interesate.
Art. 9. -
Exerciţiile fizice practicate cu scop profilactic sau terapeutic se
structurează diferenţiat pe domenii, în funcţie de alte obiective urmărite,
în afara celor specifice educaţiei fizice şi sportului. Ele pot fi de
întreţinere ori pentru tratamentul unor maladii sau corective.
CAPITOLUL
III
Sportul pentru toţi
Art. 10. -
(1)
Sportul pentru toţi reprezintă un complex de activităţi bazate pe
practicarea liberă a exerciţiului fizic într-un mediu curat şi sigur,
individual sau în grup, organizat ori independent.
(2)
Sportul
pentru toţi este sprijinit de stat, de organizaţii neguvernamentale şi de
structuri ale administraţiei locale, în vederea menţinerii sănătăţii, a
recreării şi socializării cetăţenilor.
(3)
Pentru
coordonarea aplicării Programului naţional "Sportul pentru toţi" se
constituie Comitetul Activităţilor Fizice Sportive pentru Sănătate, Educaţie
şi Recreare, organism consultativ pe lângă Secretariatul General al
Guvernului, a cărui organizare, funcţionare şi componenţă se stabilesc prin
hotărâre a Guvernului.
Art. 11. -
(1)
Mijloacele financiare necesare pentru susţinerea subprogramelor derulate de
Federaţia Sportivă Naţională "Sportul pentru toţi" se asigură de la bugetul
de stat, sub formă de subvenţie acordată suplimentar Ministerului
Tineretului şi Sportului.
(2)
Subprogramele propuse de celelalte instituţii, care sunt aprobate anual de
Comitetul Activităţilor Fizice Sportive pentru Sănătate, Educaţie şi
Recreare, sunt finanţate de la bugetele locale, din fonduri primite de la
organismele internaţionale, din sponsorizări, donaţii şi legate, precum şi
din fonduri ale bugetului de stat, care vor fi prevăzute cu destinaţia
pentru activitatea sportivă şi de tineret.
CAPITOLUL
IV
Sportul de performanţă
Art. 12. -
(1)
Sportul de
performanţă constituie un factor esenţial pentru dezvoltarea sportivă pe
plan naţional, îndeplinind o importantă funcţie reprezentativă pentru
România în competiţiile sportive oficiale cu caracter internaţional.
(2)
Organele
administraţiei publice centrale cu atribuţii în sport şi autorităţile
administraţiei publice locale asigură mijloacele necesare pentru pregătirea
sportivilor de performanţă, acordarea sprijinului ştiinţific şi medical
necesar, precum şi pentru încadrarea lor în sistemul de educaţie şi deplina
integrare socială şi profesională.
(3)
Pe timpul
satisfacerii stagiului militar organele administraţiei publice centrale de
specialitate asigură sportivilor de performanţă condiţii pentru continuarea
pregătirii, precum şi pentru participarea la concursurile sportive interne
şi internaţionale.
Art. 13. -
(1)
Prin
sportul de performanţă se urmăreşte valorificarea aptitudinilor individului
într-un sistem organizat de selecţie, pregătire şi competiţie, având ca scop
ameliorarea rezultatelor sportive, realizarea de recorduri şi obţinerea
victoriei.
(2)
Sportivii
de performanţă sunt persoanele care practică sistematic şi organizat sportul
şi participă în competiţii cu scopul de a obţine victoria asupra
partenerului, pentru autodepăşire sau record.
(3)
Pentru a
participa la competiţiile sportive oficiale locale sau naţionale un sportiv
de performanţă trebuie să fie legitimat la un club sportiv.
(4)
Evidenţa
legitimării şi transferarea sportivilor sunt în competenţa federaţiilor
sportive naţionale, a ligilor profesioniste şi a asociaţiilor judeţene şi
ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, potrivit statutelor şi
regulamentelor federaţiilor sportive naţionale.
(5)
Sistemul
competiţiilor sportive oficiale pe ramuri de sport este elaborat şi
organizat de federaţiile sportive naţionale, potrivit statutelor şi
regulamentelor acestora.
Art. 14. -
(1)
Sportivii de performanţă pot fi amatori şi nonamatori, conform prevederilor
cuprinse în statutele şi regulamentele federaţiilor sportive naţionale, în
condiţiile legii.
(2)
Sportivii
amatori sunt cei care, pentru practicarea sportului respectiv, nu au relaţii
contractuale de muncă cu cluburile sau cu asociaţiile sportive la care sunt
legitimaţi.
(3)
Sportivii
nonamatori sunt cei care, pentru practicarea sportului respectiv, încheie,
în condiţiile legii, cu cluburile sau cu asociaţiile sportive la care sunt
legitimaţi:
a)
o
convenţie civilă de prestări de servicii;
b)
un
contract individual de muncă pe baza căruia obţin licenţa de sportiv
profesionist, care le conferă statutul de sportiv profesionist.
(4)
Ramurile
de sport, precum şi condiţiile de practicare a sportului profesionist se
stabilesc prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Tineretului şi
Sportului, la propunerea federaţiilor sportive naţionale.
Art. 15. -
(1)
Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot sprijini
pregătirea sportivă, integrarea în sistemul de învăţământ, integrarea
socială şi profesională a sportivilor de performanţă, după caz, pe întreaga
perioadă a carierei sportive.
(2)
În sensul
prevederilor alin. (1), unităţile sau instituţiile de învăţământ asigură,
după caz, pentru sportivii de performanţă scutiri de frecvenţă, sesiuni de
examene deschise şi condiţii de înscriere în învăţământul universitar,
potrivit legii.
Art. 16. -
Criteriile
de clasificare a sportivilor de performanţă se stabilesc prin regulamente
elaborate de federaţiile sportive naţionale.
TITLUL III
Structurile administraţiei publice pentru sport
CAPITOLUL I
Ministerul Tineretului şi Sportului
Art. 17. -
(1)
Ministerul
Tineretului şi Sportului este organul administraţiei publice centrale de
specialitate care coordonează activitatea din domeniul educaţiei fizice şi
sportului, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezenta lege.
(2)
Fac
excepţie de la prevederile alineatului precedent:
a)
activitatea de educaţie fizică şi sport din unităţile şi instituţiile de
învăţământ, care se organizează cu respectarea prevederilor art. 4-6 şi a
celorlalte prevederi legale în vigoare;
b)
activitatea de educaţie fizică şi sport din unităţile militare şi de
învăţământ militar, care se organizează cu respectarea prevederilor art. 7
şi a celorlalte prevederi legale în vigoare.
Art. 18. -
(1)
Ministerul Tineretului şi Sportului se organizează şi funcţionează potrivit
legii şi are următoarele atribuţii principale în domeniul sportului:
a)
elaborează
şi susţine strategia generală a organizării şi dezvoltării activităţii
sportive şi reprezintă interesele statului în raport cu federaţiile de
specialitate;
b)
iniţiază,
elaborează şi avizează, după caz, proiecte de acte normative în domeniul
educaţiei fizice şi sportului;
c)
elaborează
normele generale de folosire a mijloacelor materiale aflate în administrarea
sa şi a mijloacelor financiare pentru activitatea sportivă, care provin din
alocaţii de la bugetul de stat;
d)
conlucrează cu ministerele şi cu celelalte autorităţi ale administraţiei
publice centrale şi locale, cu instituţiile de cercetare şi cu unităţile de
învăţământ şi sanitare de specialitate pentru organizarea şi dezvoltarea
educaţiei fizice şi sportului;
e)
conlucrează cu Comitetul Olimpic Român în finanţarea şi derularea
programelor privind pregătirea şi participarea sportivilor români la
Jocurile Olimpice, precum şi pentru promovarea valenţelor educative ale
olimpismului;
f)
administrează patrimoniul sportiv din domeniul public al statului,
încredinţat Ministerului Tineretului şi Sportului;
g)
supraveghează menţinerea destinaţiei bazelor sportive din domeniul public
sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale, precum
şi a celor care au aparţinut domeniului public şi au intrat în circuitul
privat după 1989;
h)
propune
structura anuală a alocaţiilor de la bugetul de stat;
i)
repartizează bugetul activităţii sportive, constituit potrivit prezentei
legi, pentru:
-
activitatea proprie şi cea a unităţilor din subordinea sa;
-
federaţiile sportive naţionale şi cluburile sportive care au calitatea de
instituţii de utilitate publică, în baza contractelor de finanţare a
obiectivelor şi programelor sportive ale acestora;
-
premierea performanţelor deosebite obţinute la competiţiile sportive
internaţionale oficiale;
j)
avizează
afilierea federaţiilor sportive naţionale la federaţiile sportive
internaţionale şi la alte foruri continentale sau mondiale şi autorizează
afilierea tuturor organizaţiilor cu profil sportiv la forurile
internaţionale de specialitate;
k)
supraveghează şi controlează respectarea de către structurile sportive a
dispoziţiilor legale în vigoare şi a prevederilor cuprinse în statutele şi
în actele de constituire a acestora;
l)
organizează sau sprijină, potrivit legii, formarea, pregătirea profesională
şi perfecţionarea specialiştilor din domeniul sportului, conlucrând în acest
scop cu instituţiile şi cu organismele de specialitate din ţară şi din
străinătate;
m)
elaborează
şi aduce la îndeplinire, în colaborare cu autorităţile administraţiei
publice locale, planurile de construire şi de modernizare a bazelor şi
instalaţiilor sportive, în vederea dezvoltării sportului de performanţă de
interes naţional şi internaţional; avizează normativele tehnice în materie
de baze şi instalaţii sportive;
n)
recunoaşte
sau revocă, în sensul prezentei legi, existenţa unei structuri sportive prin
înscrierea, respectiv radierea acesteia din Registrul sportiv;
o)
avizează
constituirea structurilor sportive, inclusiv înscrierea ca persoane juridice
a cluburilor sportive profesioniste organizate ca societăţi comerciale
sportive pe acţiuni, respectiv retrage avizul de funcţionare a acestora;
p)
elaborează
criteriile de acordare şi atribuie distincţiile şi titlurile sportive,
altele decât cele stabilite prin lege;
q)
sprijină
organizarea şi promovarea cercetării ştiinţifice şi asistenţei medicale în
domeniul sportiv;
r)
autorizează desfăşurarea pe teritoriul României a campionatelor mondiale,
europene şi regionale şi participarea reprezentativelor naţionale la
campionatele mondiale şi europene organizate în străinătate, precum şi la
campionatele regionale;
s)
promovează
măsurile de prevenire, control şi reprimare a folosirii substanţelor
interzise şi a metodelor neregulamentare, destinate să mărească în mod
artificial capacitatea fizică a sportivilor sau să modifice rezultatele
competiţiilor;
ş)
adoptă
măsuri pentru prevenirea şi combaterea violenţei la manifestările sportive;
t)
reprezintă
interesele statului în diferite organe şi organisme sportive internaţionale;
negociază şi încheie acorduri, înţelegeri, protocoale şi alte documente de
colaborare în domeniul sportului cu organisme de specialitate din alte ţări,
pe baza prevederilor legale în vigoare;
ţ)
colaborează cu celelalte organe ale administraţiei publice centrale cu
atribuţii în domeniul sportului, pentru susţinerea sportului pentru toţi şi
de performanţă, asigurarea unei eficienţe sporite pe linia supravegherii şi
controlului, exercitării autorităţii disciplinare, formării şi
perfecţionării specialiştilor din domeniul sportului, pentru corelarea
finanţării activităţii sportive, prevenirea violenţei în sport şi combaterea
dopajului.
(2)
Ministerul
Tineretului şi Sportului poate îndeplini şi alte atribuţii prevăzute în
actele normative în vigoare.
CAPITOLUL
II
Direcţiile pentru tineret şi sport judeţene,
respectiv a municipiului Bucureşti
Art. 19. -
(1)
Direcţiile
pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, sunt
servicii publice descentralizate ale Ministerului Tineretului şi Sportului,
cu personalitate juridică.
(2)
Direcţiile
pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, sunt
finanţate de la bugetul de stat şi din venituri extrabugetare.
(3)
Direcţiile
pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti,
colaborează cu autorităţile administraţiei publice locale pentru organizarea
şi promovarea activităţilor sportive.
(4)
Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile direcţiilor pentru tineret şi sport
judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, se stabilesc prin regulament
elaborat de Ministerul Tineretului şi Sportului.
Art. 20. -
(1)
Direcţiile pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului
Bucureşti, au următoarele atribuţii principale în domeniul sportului:
a)
ţin
evidenţa structurilor sportive din judeţ, prin înscrierea acestora în
Registrul sportiv;
b)
repartizează, pe bază de contract, subvenţiile pentru programele cluburilor
sportive aflate în raza administrativ-teritorială respectivă, alocate de
organul administraţiei publice centrale de specialitate pentru sport;
c)
colaborează cu consiliile locale în scopul utilizării eficiente a
subvenţiilor acordate de la bugetele locale pentru activitatea sportivă de
performanţă în teritoriu;
d)
elaborează
şi aduc la îndeplinire, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice
locale, planurile de construire şi de îmbunătăţire a bazelor şi
instalaţiilor sportive, în vederea dezvoltării sportului în general şi a
sportului de performanţă în teritoriu; subvenţionează unele programe
speciale pentru sportivi, secţii sau echipe din raza
administrativ-teritorială;
e)
colaborează cu inspectoratele şcolare, unităţile de învăţământ şi cu
instituţiile de învăţământ superior pentru organizarea şi dezvoltarea
sportului şcolar şi universitar, precum şi pentru formarea şi perfecţionarea
pregătirii profesionale a instructorilor sportivi;
f)
iniţiază
măsurile necesare pentru prevenirea violenţei la manifestările sportive
organizate în raza lor teritorială, precum şi a dopajului în sport;
g)
sprijină
cu mijloace materiale şi financiare practicarea sportului pentru toţi;
h)
îndrumă şi
controlează din punct de vedere tehnico-metodic şi de specialitate
structurile sportive din judeţ.
(2)
Direcţiile
pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti,
îndeplinesc şi alte atribuţii stabilite prin regulamentele aprobate de
Ministerul Tineretului şi Sportului şi prin acte normative specifice
domeniului lor de activitate.
TITLUL IV
Structurile sportive
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 21. -
(1)
În sensul
prezentei legi, sunt considerate structuri sportive:
a)
asociaţiile sportive;
b)
cluburile
sportive, inclusiv cele organizate ca societăţi comerciale;
c)
asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport;
d)
ligile
profesioniste;
e)
federaţiile sportive naţionale;
f)
Comitetul
Olimpic Român.
(2)
Dreptul la
libera asociere, în scopul constituirii unei structuri sportive, este un
drept al persoanei fizice sau juridice.
(3)
Ministerul
Tineretului şi Sportului organizează, în condiţiile stabilite prin prezenta
lege, evidenţa structurilor sportive prin Registrul sportiv, atribuind
fiecărei structuri înscrise un număr de identificare şi Certificatul de
identitate sportivă.
Art. 22. -
(1)
În
sensul prezentei legi, structurile sportive sunt asociaţii de drept privat,
formate din persoane fizice sau juridice, constituite în scopul organizării
şi administrării unei activităţi sportive şi care au drept obiectiv
promovarea uneia sau mai multor discipline sportive, practicarea acestora de
către membrii lor şi participarea la activităţile şi competiţiile sportive.
(2)
Pentru
scopurile şi în condiţiile stabilite prin lege pot funcţiona cluburi
sportive, persoane juridice de drept public organizate în subordinea
organelor administraţiei publice centrale sau locale.
Art. 23. -
Toate
structurile sportive, indiferent de scopul lor specific şi de forma juridică,
se înscriu în Registrul sportiv. Procedurile de înregistrare şi de atribuire
a Certificatului de identitate sportivă şi a numărului de identificare se
stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
Art. 24. -
(1)
Recunoaşterea unei structuri sportive, în sensul prezentei legi, se
dovedeşte prin Certificatul de identitate sportivă, eliberat în condiţiile
prezentei legi.
(2)
Structurile sportive oficial recunoscute se pot afilia după cum urmează:
a)
la
asociaţiile judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pe ramuri de
sport, constituite potrivit prevederilor art. 34, pentru participarea la
competiţiile oficiale locale;
b)
la
federaţia sportivă naţională corespunzătoare, constituită potrivit
prevederilor art. 35-41, pentru participarea la competiţiile oficiale
naţionale sau internaţionale.
CAPITOLUL
II
Asociaţiile sportive
Art. 25. -
(1)
Asociaţiile sportive sunt structuri sportive fără personalitate juridică.
Asociaţiile sportive fără personalitate juridică se pot constitui ca
societăţi civile particulare, potrivit legislaţiei în vigoare. Constituirea
unei asociaţii sportive fără personalitate juridică dă dreptul acesteia la
obţinerea unui certificat de identitate sportivă, precum şi la afilierea la
asociaţia judeţeană, pe ramura de sport corespunzătoare, în vederea
participării la competiţiile sportive oficiale locale.
(2)
Asociaţii
sportive se pot constitui şi în cadrul instituţiilor publice sau private, ca
unităţi fără personalitate juridică.
(3)
În cadrul
instituţiilor publice sau private se poate constitui o singură asociaţie
sportivă ca unitate fără personalitate juridică.
CAPITOLUL
III
Cluburi sportive
Art. 26. -
(1)
Cluburile
sportive sunt structuri sportive cu personalitate juridică, constituite în
condiţiile legii.
(2)
Cluburile
sportive pot fi:
a)
persoane
juridice de drept privat, structuri fără scop lucrativ sau societăţi
comerciale sportive pe acţiuni;
b)
persoane
juridice de drept public.
Art. 27. -
Cluburile
sportive de drept privat, fără scop lucrativ, sunt persoane juridice
nonprofit, constituite, în condiţiile legii, ca structuri mono- sau
polisportive.
Art. 28. -
(1)
Cluburile sportive au regim propriu de administrare şi de gestionare a
bugetului şi a patrimoniului, aprobat de adunările generale ale acestora, în
condiţiile legii.
(2)
Cluburile
sportive se supun în fiecare an verificărilor financiare, potrivit legii.
(3)
Pentru
înstrăinarea bazelor sportive realizate pe terenuri concesionate în scopuri
exclusiv sportive sau pentru schimbarea destinaţiei acestora este necesar
acordul Ministerului Tineretului şi Sportului.
(4)
Cluburile
sportive dispun de bunurile aflate în proprietatea lor, pot încheia
contracte de împrumut şi pot elibera titluri de credit, cu condiţia ca
aceste acte juridice să fie încheiate pentru realizarea obiectului de
activitate.
(5)
În cazul
dizolvării unui club sportiv, patrimoniul său net va fi îndreptat spre
realizarea unor activităţi sportive, Ministerul Tineretului şi Sportului
urmând să stabilească destinaţia sa concretă, la propunerea federaţiei
sportive naţionale corespunzătoare.
(6)
Cluburile
sportive, indiferent de forma de organizare prevăzută de prezenta lege, vor
respecta prevederile specifice din normele şi regulamentele federaţiilor
naţionale şi, după caz, ale ligilor profesioniste din ramura de sport
respectivă.
Art. 29. -
(1)
Cluburile sportive de drept public sunt persoane juridice, înfiinţate ca
instituţii publice în subordinea organelor administraţiei de stat, şi au
drept obiect de activitate performanţa, selecţia, pregătirea şi participarea
la competiţii interne şi internaţionale.
(2)
Cluburile
sportive de drept public mono- sau polisportive se organizează şi
funcţionează după regulamente proprii. Acestea se bucură de drepturile
conferite de lege, cu excepţia implicării patrimoniale a autorităţii publice
căreia i se subordonează.
Art. 30. -
Cluburile
sportive de drept public pot primi spre administrare sau în folosinţă
gratuită imobilele care deservesc activitatea sportivă, baze şi instalaţii
sportive. Bazele şi instalaţiile sportive primite spre administrare şi
folosinţă sunt considerate patrimoniu sportiv şi nu îşi vor schimba
destinaţia sportivă fără aprobarea Ministerului Tineretului şi Sportului.
Art. 31. -
(1)
Cluburile sportive, organizate ca societăţi comerciale sportive pe acţiuni,
sunt cluburi sportive profesioniste. Acestea au drept obiect de activitate
participarea la competiţii sportive profesioniste, promovarea şi dezvoltarea
activităţilor sportive, precum şi alte activităţi legate sau derivate din
obiectul lor social.
(2)
Cluburile
sportive profesioniste se organizează numai pentru o singură disciplină
sportivă.
(3)
Cluburilor
sportive profesioniste li se aplică regimul juridic al societăţilor
comerciale, cu particularităţile cuprinse în prezenta lege.
(4)
Pentru
participarea la competiţiile sportive profesioniste cluburile sportive
profesioniste trebuie să se afilieze la federaţia sportivă naţională
respectivă şi, după caz, la liga profesionistă respectivă.
Art. 32. -
(1)
Capitalul social iniţial al cluburilor sportive profesioniste, constituite
ca societăţi comerciale sportive pe acţiuni prin reorganizarea actualelor
cluburi sportive, va fi format din totalitatea patrimoniului net dobândit
legal şi existent la data constituirii societăţii comerciale sportive pe
acţiuni, precum şi prin aport în natură şi în numerar.
(2)
Sumele
rezultate din vânzarea acţiunilor, determinate până la nivelul patrimoniului
net existent, se varsă în contul federaţiilor sportive, în vederea
constituirii unor fonduri cu destinaţie exclusivă pentru sport, creării sau
dezvoltării infrastructurii naţionale a ramurii sportive respective.
(3)
Valoarea
nominală a unei acţiuni, precum şi nivelul minim al capitalului social al
cluburilor sportive profesioniste, constituite sau reorganizate în baza
prezentei legi, se stabilesc potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.
(4)
Transformarea cluburilor existente în societăţi comerciale sportive pe
acţiuni se face potrivit regulamentului de aplicare a prezentei legi.
(5)
Pot fi
acţionari ai societăţilor comerciale sportive pe acţiuni persoane fizice şi
juridice române, precum şi persoane fizice şi juridice străine. Participarea
persoanelor fizice şi juridice străine la capitalul social al cluburilor
sportive profesioniste nu va depăşi 49% din totalul acţiunilor.
(6)
Nici o
persoană fizică sau juridică dintre cele menţionate la alin. (5) nu poate
deţine acţiuni din capitalul social, în mod simultan, la două sau mai multe
societăţi comerciale sportive pe acţiuni de la aceeaşi ramură de sport.
(7)
Statutul
societăţilor comerciale sportive pe acţiuni nu va putea cuprinde nici o altă
limitare pentru libera transmitere a acţiunilor.
Art. 33. -
Înstrăinarea bazelor sportive sau a instalaţiilor destinate practicării
sportului, aflate în proprietatea societăţii comerciale sportive pe acţiuni,
se face în condiţiile legii, fără schimbarea destinaţiei sportive.
CAPITOLUL
IV
Asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti pe ramuri de sport
Art. 34. -
(1)
Asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti sunt persoane juridice de
drept privat, având drept scop organizarea activităţii în ramura de sport
respectivă.
(2)
Asociaţiile judeţene "Sportul pentru toţi" şi "Sportul pentru persoanele cu
handicap" se constituie prin asocierea persoanelor fizice şi juridice cu
activitate în aceste domenii din fiecare judeţ.
(3)
Dobândirea
personalităţii juridice se face în condiţiile legii, ca
organizaţie-asociaţie fără scop lucrativ.
(4)
Asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti pe ramuri de sport sunt
constituite din secţiile asociaţiilor şi cluburilor sportive cuprinse în
sistemul competiţional judeţean, afiliate şi recunoscute de acestea.
(5)
Obiectivele, drepturile şi îndatoririle asociaţiilor judeţene şi ale
municipiului Bucureşti pe ramuri de sport decurg din statutele şi
regulamentele federaţiilor sportive naţionale corespunzătoare, precum şi din
puterea delegată de către acestea.
(6)
La nivelul
judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti, se poate constitui, pentru o
ramură de sport, o singură asociaţie judeţeană.
(7)
Direcţiile
pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti,
recunosc şi sprijină asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti pe
ramuri de sport, care funcţionează în raza lor teritorială.
CAPITOLUL V
Federaţiile sportive naţionale
Art. 35. -
(1)
Federaţiile sportive naţionale sunt structuri sportive de interes naţional,
constituite prin asocierea cluburilor sportive şi asociaţiilor judeţene şi
ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport.
(2)
Potrivit
prezentei legi federaţiile sportive naţionale sunt persoane juridice de
drept privat, de utilitate publică, autonome, neguvernamentale, apolitice şi
fără scop lucrativ.
(3)
Dobândirea
personalităţii juridice se face în condiţiile legii.
Art. 36. -
(1)
Federaţiile sportive naţionale se vor constitui numai cu avizul expres al
Ministerului Tineretului şi Sportului.
(2)
Pentru o
ramură de sport se poate constitui, în condiţiile legii, o singură federaţie
sportivă naţională.
(3)
Prin
excepţie, se pot constitui Federaţia sportivă naţională "Sportul pentru toţi"
şi Federaţia sportivă naţională "Sportul pentru persoanele cu handicap", ca
persoane juridice de drept privat, de utilitate publică, având ca membri
persoane fizice şi juridice cu activitate specifică în domeniu.
(4)
Modificarea statutelor sau a actelor constitutive ale federaţiilor sportive
naţionale este supusă procedurilor prevăzute de lege, după ce s-a obţinut
avizul expres al Ministerului Tineretului şi Sportului.
(5)
Federaţiile sportive naţionale se organizează şi funcţionează în baza
statutului propriu elaborat în conformitate cu prevederile prezentei legi şi
cu statutele federaţiilor internaţionale corespondente.
(6)
Înfiinţarea federaţiilor sportive naţionale sau modificarea statutelor şi a
actelor constitutive ale acestora, fără respectarea dispoziţiilor alin. (1)
şi (4), este nulă de drept.
Art. 37. -
(1)
Federaţiile sportive naţionale au următoarele atribuţii principale:
a)
elaborează
strategia naţională de dezvoltare a ramurii de sport şi controlează
aplicarea acesteia de către membrii afiliaţi;
b)
organizează activităţile şi competiţiile sportive oficiale la nivel naţional,
în baza normelor şi regulamentelor adoptate potrivit statutelor proprii;
c)
organizează şi coordonează întreaga activitate a arbitrilor pe ramuri de
sport, privind formarea, perfecţionarea continuă, clasificarea şi promovarea
acestora, pe baza unui regulament propriu de funcţionare;
d)
elaborează
şi realizează planurile de pregătire şi de participare a sportivilor de
performanţă români din cadrul reprezentativelor naţionale la competiţiile
internaţionale;
e)
exercită
puterea disciplinară în termenii prevăzuţi de prezenta lege şi potrivit
statutelor şi regulamentelor proprii;
f)
organizează sau tutelează competiţiile oficiale cu caracter internaţional
care au loc pe teritoriul României, cu avizul Ministerului Tineretului şi
Sportului;
g)
colaborează cu Ministerul Tineretului şi Sportului, cu Ministerul Educaţiei
Naţionale şi/sau cu instituţiile din structurile acestora pentru formarea şi
perfecţionarea specialiştilor din domeniul sportului;
h)
promovează
măsurile de prevenire şi control al folosirii substanţelor interzise şi al
metodelor neregulamentare, destinate să mărească în mod artificial
capacitatea fizică a sportivilor sau să modifice rezultatele competiţiilor
organizate direct la nivel naţional;
i)
întreprind
măsuri pentru prevenirea şi combaterea violenţei, precum şi pentru
promovarea spiritului de fair-play şi a toleranţei în activitatea sportivă.
(2)
Federaţiile sportive naţionale asigură reprezentarea României în
competiţiile sportive şi în organismele internaţionale la care sunt afiliate.
Art. 38. -
(1)
Federaţiile sportive naţionale se înscriu în Registrul sportiv, pentru
obţinerea Certificatului de identitate sportivă.
(2)
Federaţiile sportive naţionale se pot afilia la federaţiile sportive
internaţionale, la alte foruri europene sau mondiale, pe baza avizului dat
de Ministerul Tineretului şi Sportului.
Art. 39. -
(1)
Federaţiile sportive naţionale au organisme proprii de administrare şi
gestionare a bugetului şi patrimoniului, constituite conform legii, precum
şi propriilor statute şi regulamente.
(2)
Federaţiile sportive naţionale se supun verificărilor financiare, potrivit
legii şi statutelor proprii.
(3)
Federaţiile sportive naţionale dispun de bunurile aflate în proprietatea lor,
pot încheia contracte de împrumut şi pot elibera titluri de credit, cu
condiţia ca aceste acte juridice să fie încheiate pentru realizarea
obiectului de activitate.
(4)
Federaţiile sportive naţionale pot greva sau înstrăina bunurile mobile sau
imobile, finanţate total sau parţial din fonduri publice, prin programe, sau
pot schimba destinaţia acestora numai cu aprobarea Ministerului Tineretului
şi Sportului.
Art. 40. -
În cazul
dizolvării unei federaţii sportive naţionale lichidarea patrimoniului se
face potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.
Art. 41. -
Federaţia
sportivă naţională "Sportul pentru toţi" şi Federaţia sportivă naţională "Sportul
pentru persoanele cu handicap" beneficiază de drepturile şi de obligaţiile
federaţiilor sportive naţionale şi îşi desfăşoară activitatea pe bază de
programe naţionale, finanţate prioritar de Guvern.
CAPITOLUL
VI
Ligile profesioniste
Art. 42. -
(1)
Ligile
profesioniste sunt structuri sportive constituite prin asocierea cluburilor
sportive profesioniste pe ramuri de sport.
(2)
Potrivit
prezentei legi ligile profesioniste sunt persoane juridice de drept privat,
autonome, neguvernamentale, apolitice şi fără scop lucrativ.
(3)
Dobândirea
personalităţii juridice se face în condiţiile legii.
(4)
Ligile
profesioniste, ca structuri sportive subordonate federaţiilor sportive
naţionale, îşi desfăşoară activitatea în baza statutelor şi regulamentelor
proprii.
(5)
Statutele
şi regulamentele ligilor profesioniste stabilesc competenţele, drepturile şi
obligaţiile acestora şi sunt aprobate de federaţiile sportive naţionale
respective.
(6)
Înfiinţarea ligilor profesioniste ca structuri sportive şi dobândirea
personalităţii juridice se fac în condiţiile legii, în baza acordului
federaţiei sportive naţionale corespunzătoare şi a avizului obligatoriu al
Ministerului Tineretului şi Sportului.
(7)
Pentru o
ramură de sport se poate constitui o singură ligă naţională profesionistă.
Prin excepţie, se pot înfiinţa ligi profesioniste, pe niveluri
competiţionale, în cadrul aceleiaşi ramuri de sport.
(8)
Înfiinţarea de ligi profesioniste sau modificarea statutelor şi a actelor
constitutive ale acestora, fără respectarea prevederilor alineatelor
precedente, este nulă de drept.
(9)
Ligile
profesioniste au următoarele atribuţii:
a)
organizează competiţia oficială profesionistă în ramura de sport respectivă
şi la nivelul stabilit de federaţia sportivă naţională;
b)
controlează şi exercită puterea disciplinară asupra membrilor, în limitele
stabilite de prezenta lege şi de federaţia sportivă naţională
corespunzătoare;
c)
negociază
şi încheie contractele colective de muncă, conform legii;
d)
alte
atribuţii acordate de federaţiile sportive naţionale corespunzătoare, în
sensul lit. a).
CAPITOLUL
VII
Comitetul Olimpic Român
Art. 43. -
(1)
Comitetul
Olimpic Român este o asociaţie de interes naţional care se organizează şi
funcţionează în baza statutului propriu elaborat în conformitate cu
prevederile Chartei Olimpice şi ale prezentei legi.
(2)
Comitetul
Olimpic Român este persoană juridică de drept privat, de utilitate publică,
autonomă, nonprofit, neguvernamentală, apolitică şi fără scop lucrativ.
(3)
Dobândirea
personalităţii juridice se face în condiţiile legii.
(4)
Comitetul
Olimpic Român deţine competenţa exclusivă pentru reprezentarea ţării la
Jocurile Olimpice şi la celelalte programe organizate sub egida Comitetului
Internaţional Olimpic sau a asociaţiilor olimpice continentale. Comitetul
Olimpic Român este unicul deţinător pe teritoriul României al drepturilor de
folosire a însemnelor şi a tuturor simbolurilor olimpice specificate în
statutul propriu, în Charta Olimpică şi în alte documente normative ale
mişcării olimpice.
(5)
Persoanele
fizice sau juridice de pe teritoriul României nu pot folosi însemnele
Comitetului Internaţional Olimpic, însemnele şi emblema Comitetului Olimpic
Român decât cu acordul Comitetului Olimpic Român şi în limitele Chartei
Olimpice. Litigiile generate de folosirea neautorizată a însemnelor olimpice
sunt de competenţa instanţei române.
(6)
Comitetul
Olimpic Român organizează şi coordonează activitatea Academiei Olimpice
Române, unitate aflată în subordinea sa, fără personalitate juridică, cu
atribuţii în dezvoltarea şi promovarea principiilor fundamentale ale
olimpismului.
(7)
Pentru
realizarea obiectului său de activitate Comitetul Olimpic Român colaborează
cu instituţii guvernamentale şi neguvernamentale, cu celelalte asociaţii şi
organizaţii de drept public sau privat. Comitetul Olimpic Român organizează,
coordonează şi susţine financiar, în colaborare cu Ministerul Tineretului şi
Sportului, cu federaţiile sportive naţionale, cu Ministerul Educaţiei
Naţionale şi cu organe ale administraţiei publice locale şi centrale,
activitatea centrelor olimpice naţionale de pregătire a juniorilor.
(8)
Sursele de
finanţare ale Comitetului Olimpic Român pot fi:
a)
alocaţii
bugetare;
b)
venituri
proprii;
c)
alte surse.
(9)
Nivelul
alocaţiilor bugetare, precum şi categoriile de cheltuieli ce urmează să fie
finanţate din acestea se aprobă prin legile bugetare anuale.
(10)
Comitetul
Olimpic Român poate beneficia, cu prioritate, de alocaţii guvernamentale
pentru îndeplinirea programelor olimpice.
(11)
Comitetul
Olimpic Român poate deţine în proprietate, concesiune sau folosinţă imobile,
baze şi instalaţii sportive de interes naţional.
(12)
Acţiunile
în justiţie pentru valorificarea drepturilor de orice natură ale Comitetului
Olimpic Român sunt scutite de taxa de timbru.
CAPITOLUL
VIII
Dispoziţii comune
Art. 44. -
Pentru
înregistrarea cluburilor sportive şi a asociaţiilor judeţene şi ale
municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, în Registrul sportiv şi pentru
dobândirea Certificatului de identitate sportivă acestea trebuie să facă
dovada afilierii la federaţiile sportive naţionale corespunzătoare
profilului de activitate al secţiilor pe ramurile de sport componente. În
cazul cluburilor sportive profesioniste se vor aplica în mod corespunzător
prevederile art. 31 alin. (4).
Art. 45. -
(1)
Structurile sportive deţin exclusivitatea:
a)
dreptului
asupra imaginii de grup sau individuale, statică şi în mişcare a sportivilor
lor în echipament de concurs şi de reprezentare, când participă la
competiţii în numele respectivei structuri;
b)
dreptului
de folosinţă asupra siglei/emblemei proprii;
c)
drepturilor de reclamă, publicitate şi de televiziune la competiţiile pe
care le organizează sau la care participă, după caz.
(2)
Drepturile
menţionate la alin. (1) pot fi cesionate de structurile sportive, în
condiţiile legii.
TITLUL V
Autoritatea disciplinară
Art. 46. -
(1)
Autoritatea disciplinară în sport se exercită deplin şi legitim potrivit:
a)
competenţelor date de lege pentru exercitarea dreptului de supraveghere şi
control al structurilor sportive de către organul administraţiei publice
centrale de specialitate pentru sport;
b)
statutelor
şi regulamentelor federaţiilor sportive naţionale, asociaţiilor judeţene şi
ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, ligilor profesioniste şi
Comitetului Olimpic Român.
(2)
Puterea
disciplinară dă titularilor legitimi, enumeraţi la alin. (1) lit. b),
facultatea de a investiga şi, după caz, de a sancţiona persoanele şi
instituţiile în culpă.
Art. 47. -
Modalitatea de exercitare a autorităţii disciplinare se realizează prin:
a)
un sistem
coerent de sancţiuni, corespunzător domeniilor respective, gradat, în
funcţie de gravitatea faptelor;
b)
diferenţierea graduală a faptelor, aplicarea sancţiunilor, excluderea
posibilităţii dublei sancţiuni pentru aceeaşi faptă, excluderea
retroactivităţii în aplicarea sancţiunilor şi interdicţia de a da sancţiuni
pentru fapte săvârşite anterior momentului comiterii faptei în cauză;
c)
cauze sau
împrejurări care scutesc, atenuează sau agravează răspunderea făptuitorului
şi cerinţele pentru stingerea sau suspendarea sancţiunii;
d)
competenţele privind cercetarea faptei, determinarea şi aplicarea sancţiunii;
e)
garantarea
dreptului la apărare, stabilind căile de atac împotriva sancţiunilor
aplicate.
Art. 48. -
(1)
Revocarea recunoaşterii funcţionării oricărei structuri sportive este de
competenţa Ministerului Tineretului şi Sportului şi se va produce în
următoarele cazuri:
a)
scopul sau
obiectul de activitate al structurii sportive respective a devenit ilicit,
contrar bunelor moravuri, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
b)
structura
sportivă, fără a fi autorizată, urmăreşte un alt scop decât cel pentru care
s-a constituit şi pe care l-a declarat;
c)
deciziile
adunării generale sunt luate cu încălcarea dispoziţiilor statutare, actelor
constitutive şi ale legii;
d)
revocarea
de drept a recunoaşterii funcţionării, ca urmare a dizolvării şi lichidării
unei structuri sportive.
(2)
Revocarea
recunoaşterii funcţionării unei structuri sportive se face prin ordin al
ministrului tineretului şi sportului, pe baza constatărilor rezultate din
supravegherea şi controlul organelor enunţate la art. 46 şi are ca efect,
după caz, suspendarea temporară a Certificatului de identitate sportivă sau
radierea din Registrul sportiv a structurii sportive respective.
(3)
Împotriva
ordinului de revocare a recunoaşterii funcţionării unei structuri sportive,
cu excepţia situaţiei prevăzute la alin. (1) lit. d), cel care se consideră
nedreptăţit se poate adresa instanţei de judecată în termen de 30 de zile.
(4)
De la data
declanşării acţiunii de atac menţionate la alin. (3) şi până la pronunţarea
hotărârii definitive a instanţei de judecată ordinul de suspendare temporară
a Certificatului de identitate sportivă sau de revocare a structurii
sportive în cauză se suspendă.
(5)
În cazul
prevăzut la alin. (1) lit. a) Ministerul Tineretului şi Sportului sesizează
instanţa competentă, în vederea pierderii personalităţii juridice a
structurii sportive.
TITLUL VI
Supraveghere şi control
Art. 49. -
(1)
Ministerul
Tineretului şi Sportului exercită supravegherea şi controlul tuturor
structurilor sportive, potrivit prevederilor prezentei legi şi
regulamentului de aplicare a acesteia.
(2)
Prin
delegare, acţiunea de supraveghere şi control se poate exercita şi de:
a)
direcţiile
pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru
asociaţiile şi cluburile sportive din zona teritorială;
b)
federaţiile sportive naţionale, pentru cluburile sportive, asociaţiile
judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, ligile
profesioniste şi cluburile sportive profesioniste din ramura de sport
respectivă.
Art. 50. -
În
înţelesul prezentei legi, supravegherea şi controlul nu pot substitui
controlul propriu instituit de federaţiile sportive naţionale, asociaţiile
judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, precum şi de
asociaţiile şi cluburile sportive, ligile profesioniste şi cluburile
sportive profesioniste, potrivit statutelor şi regulamentelor proprii.
TITLUL VII
Cercetarea ştiinţifică în domeniul educaţiei fizice şi sportului
Art. 51. -
Cercetarea
ştiinţifică în domeniul educaţiei fizice şi sportului urmăreşte:
a)
ameliorarea programelor de educaţie fizică şi mărirea eficienţei sociale a
sportului pentru toţi;
b)
ridicarea
nivelului performanţei sportive prin mijloacele specifice cercetării;
c)
fundamentarea metodico-ştiinţifică şi medico-biologică a selecţiei,
antrenamentului şi participării sportivilor la competiţii;
d)
valorificarea rezultatelor cercetării în educaţie fizică şi sport, în
folosul tuturor categoriilor populaţiei.
Art. 52. -
(1)
Programele de cercetare ştiinţifică pentru educaţie fizică şi sport, de
interes naţional, se includ în Planul naţional de cercetare-dezvoltare şi
inovare.
(2)
Finanţarea
şi atribuirea programelor de cercetare ştiinţifică pentru educaţie fizică şi
sport se fac în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
(3)
Ministerul
Educaţiei Naţionale şi alte autorităţi ale administraţiei publice centrale
pot iniţia şi susţine programe de cercetare ştiinţifică în educaţie fizică
şi s
