| Legislatie |
Legea
educaţiei fizice şi sportului - nr.69/28 aprilie 2000
Hotararea de Guvern nr. 884/14 septembrie 2001 privind aprobarea Regulamentului de punere în aplicare a dispozitiilor Legii educatiei fizice si sportului nr. 69/2000
![]()
HOTĂRÂREA DE GUVERN Nr. 140/23 februarie 2010
privind organizarea si functionarea ANST (LEGE Nr. 350 din 2 decembrie 2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general
ORDIN Nr. 130 din 28 martie 2006 privind finanţarea nerambursabilă din fonduri publice a proiectelor cluburilor sportive de drept privat şi ale asociaţiilor pe ramură de sport judeţene şi ale municipiului Bucureşti
HG
Nr1447_2007
- Norme financiare pentru activitatea sportiva.
ORDIN Nr. 236 din 18 mai 2006 pentru modificarea Ordinului presedintelui Agentiei Nationale pentru Sport nr. 130/2006
Decizia nr. 43/2010 privind procedura de finantare, comisia de evaluare, criteriile si punctajele de evaluare ale proiectelor asociatiilor sportive
Legea Tinerilor Nr.350 din 21 iulie 2006
Legea Voluntariatului Nr.195 din 24 aprilie 2001
Ordonanta de Urgenta Nr. 26 din 30 ianuarie 2000 privind asociatiile si fundatiile
Lege nr. 69
din 28 aprilie 2000
educaţiei fizice şi sportului
Publicat în Monitorul Oficial al României nr. 200 din 9 mai 2000
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
TITLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. -
(1)
Prezenta
lege reglementează organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de
educaţie fizică şi sport în România.
(2)
În sensul
prezentei legi, prin educaţie fizică şi sport se înţelege toate formele de
activitate fizică menite, printr-o participare organizată sau independentă,
să exprime sau să amelioreze condiţia fizică şi confortul spiritual, să
stabilească relaţii sociale civilizate şi să conducă la obţinerea de
rezultate în competiţii de orice nivel.
(3)
Termenii
folosiţi în textul legii au semnificaţia stabilită în anexa care face parte
integrantă din prezenta lege.
Art. 2. -
(1)
Educaţia fizică şi sportul sunt activităţi de interes naţional sprijinite de
stat.
(2)
Statul
recunoaşte şi stimulează acţiunile organizatorice şi de promovare a
educaţiei fizice şi sportului, desfăşurate de autorităţile administraţiei
publice şi, după caz, de organismele neguvernamentale de profil în
învăţământ, în structuri ale apărării naţionale, ordinii publice, siguranţei
naţionale, în sănătate, în societăţi comerciale, precum şi în alte sectoare
ale vieţii sociale, potrivit reglementărilor legale.
(3)
Educaţia
fizică şi sportul cuprind următoarele activităţi: educaţia fizică, sportul
pentru toţi, sportul de performanţă, exerciţiile fizice practicate cu scop
de întreţinere, profilactic sau terapeutic.
(4)
Statul
garantează exercitarea funcţiilor sectorului public şi ale sectorului
particular în domeniile educaţiei fizice şi sportului, în conformitate cu
principiile colaborării responsabile dintre toţi factorii interesaţi.
(5)
Practicarea educaţiei fizice şi sportului este un drept al persoanei, fără
nici o discriminare, garantat de stat. Exercitarea acestui drept este liberă
şi voluntară şi se realizează independent sau în cadrul structurilor
sportive asociative.
(6)
Statul
recunoaşte şi garantează persoanei fizice şi juridice dreptul la libera
asociere în scopul constituirii structurilor sportive.
Art. 3. -
(1)
Autorităţile administraţiei publice, unităţile şi instituţiile de învăţământ,
instituţiile sportive, precum şi organismele neguvernamentale de profil au
obligaţia să sprijine sportul pentru toţi şi sportul de performanţă şi să
asigure condiţiile organizatorice şi materiale de practicare a educaţiei
fizice şi sportului în comunităţile locale.
(2)
Autorităţile administraţiei publice şi instituţiile prevăzute la alin. (1)
au obligaţia să asigure, cu prioritate, copiilor de vârstă preşcolară,
tinerilor şi persoanelor în vârstă condiţii pentru practicarea exerciţiului
fizic, în vederea integrării sociale.
(3)
Autorităţile administraţiei publice au obligaţia să asigure condiţii pentru
practicarea educaţiei fizice şi sportului de către persoane cu handicap
fizic, senzorial, psihic şi mixt, în scopul dezvoltării personalităţii lor
şi integrării în societate, precum şi mijloacele care să permită sportivilor
cu handicap participarea la competiţii naţionale şi internaţionale destinate
lor.
TITLUL II
Organizarea educaţiei fizice şi sportului
CAPITOLUL I
Educaţia fizică şi sportul şcolar şi universitar
Art. 4. -
Ministerul
Educaţiei Naţionale organizează activitatea de educaţie fizică şi
practicarea sportului în învăţământul preuniversitar şi universitar.
Art. 5. -
Educaţia
fizică şcolară este disciplină obligatorie, prevăzută în planurile de
învăţământ cu un număr de ore diferenţiat, conform curriculumului stabilit
de comun acord între Ministerul Tineretului şi Sportului şi Ministerul
Educaţiei Naţionale.
Art. 6. -
(1)
Activitatea sportivă din unităţile şi instituţiile de învăţământ se
organizează în cadrul asociaţiilor sportive şcolare şi universitare.
(2)
Asociaţiile sportive şcolare şi universitare sunt structuri sportive
înfiinţate în condiţiile prezentei legi, a căror activitate este coordonată
de Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar.
(3)
Federaţia
Sportului Şcolar şi Universitar, înfiinţată în condiţiile legii, are
următoarele atribuţii:
a)
promovarea
valenţelor educative ale sportului;
b)
iniţierea
şi organizarea de programe şi acţiuni de atragere a elevilor şi studenţilor
la practicarea sportului;
c)
coordonarea competiţiilor sportive desfăşurate în unităţile şi instituţiile
de învăţământ, organizate de asociaţiile sportive şcolare şi universitare;
d)
sprijinirea sau organizarea, după caz, a competiţiilor locale, zonale şi
naţionale ale reprezentativelor unităţilor şi instituţiilor de învăţământ;
e)
deţinerea
competenţei exclusive pentru reprezentarea ţării la competiţiile oficiale
organizate sub egida federaţiilor internaţionale ale sportului şcolar şi
universitar.
(4)
Organizarea şi funcţionarea Federaţiei Sportului Şcolar şi Universitar se
stabilesc prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Tineretului şi
Sportului şi de Ministerul Educaţiei Naţionale.
(5)
Finanţarea
Federaţiei Sportului Şcolar şi Universitar se face prin alocaţii de la
bugetul de stat, pe bază de programe, precum şi prin venituri extrabugetare.
Pentru susţinerea programelor de reprezentare la competiţiile internaţionale
oficiale, desfăşurate sub egida federaţiilor internaţionale ale sportului
şcolar şi sportului universitar, Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar
poate beneficia, cu prioritate, de alocaţii guvernamentale.
(6)
Participarea la sistemul competiţional pentru elevii şi studenţii din
unităţile şi instituţiile de învăţământ se face exclusiv pe baza
legitimaţiei şcolare/de student şi a avizului medical la zi.
(7)
Pentru
elevii cu aptitudini sportive se pot organiza, în condiţiile legii, clase,
şcoli şi licee cu program sportiv, precum şi cluburi sportive şcolare.
(8)
Toate
unităţile de învăţământ, de stat sau particulare, existente sau
nou-înfiinţate, au obligaţia să dispună sau să aibă acces la bazele şi
instalaţiile sportive, pentru a permite desfăşurarea lecţiilor de educaţie
fizică şi practicarea sportului cu elevii şi studenţii.
(9)
Bazele şi
instalaţiile sportive proprii pot fi puse la dispoziţie, gratuit sau cu
plată, comunităţilor locale, persoanelor fizice sau juridice interesate, cu
obligaţia respectării desfăşurării normale a programelor şi activităţilor de
învăţământ şi ale cluburilor sportive şcolare şi universitare.
(10)
Sportul de
performanţă pentru elevi şi studenţi se organizează, de regulă, în cadrul
cluburilor sportive şcolare şi universitare. Elevii şi studenţii pot
practica sportul de performanţă şi în alte cluburi sportive.
CAPITOLUL
II
Educaţia fizică militară şi profesională
Art. 7. -
Educaţia
fizică militară este disciplină obligatorie, prevăzută în planul de
instrucţie şi învăţământ. Ea se desfăşoară sistematic şi continuu, pe
întreaga perioadă a săptămânii, a procesului de instrucţie şi învăţământ, în
limita a cel puţin 3 ore săptămânal, fiind condusă de cadre militare sau
civile de specialitate.
Art. 8. -
Educaţia
fizică profesională se organizează în domeniile de activitate care implică
diferite forme de practicare a exerciţiilor fizice, în scopul dezvoltării şi
menţinerii unei bune condiţii fizice. Educaţia fizică profesională este
reglementată prin acte normative elaborate pentru domeniile interesate.
Art. 9. -
Exerciţiile fizice practicate cu scop profilactic sau terapeutic se
structurează diferenţiat pe domenii, în funcţie de alte obiective urmărite,
în afara celor specifice educaţiei fizice şi sportului. Ele pot fi de
întreţinere ori pentru tratamentul unor maladii sau corective.
CAPITOLUL
III
Sportul pentru toţi
Art. 10. -
(1)
Sportul pentru toţi reprezintă un complex de activităţi bazate pe
practicarea liberă a exerciţiului fizic într-un mediu curat şi sigur,
individual sau în grup, organizat ori independent.
(2)
Sportul
pentru toţi este sprijinit de stat, de organizaţii neguvernamentale şi de
structuri ale administraţiei locale, în vederea menţinerii sănătăţii, a
recreării şi socializării cetăţenilor.
(3)
Pentru
coordonarea aplicării Programului naţional "Sportul pentru toţi" se
constituie Comitetul Activităţilor Fizice Sportive pentru Sănătate, Educaţie
şi Recreare, organism consultativ pe lângă Secretariatul General al
Guvernului, a cărui organizare, funcţionare şi componenţă se stabilesc prin
hotărâre a Guvernului.
Art. 11. -
(1)
Mijloacele financiare necesare pentru susţinerea subprogramelor derulate de
Federaţia Sportivă Naţională "Sportul pentru toţi" se asigură de la bugetul
de stat, sub formă de subvenţie acordată suplimentar Ministerului
Tineretului şi Sportului.
(2)
Subprogramele propuse de celelalte instituţii, care sunt aprobate anual de
Comitetul Activităţilor Fizice Sportive pentru Sănătate, Educaţie şi
Recreare, sunt finanţate de la bugetele locale, din fonduri primite de la
organismele internaţionale, din sponsorizări, donaţii şi legate, precum şi
din fonduri ale bugetului de stat, care vor fi prevăzute cu destinaţia
pentru activitatea sportivă şi de tineret.
CAPITOLUL
IV
Sportul de performanţă
Art. 12. -
(1)
Sportul de
performanţă constituie un factor esenţial pentru dezvoltarea sportivă pe
plan naţional, îndeplinind o importantă funcţie reprezentativă pentru
România în competiţiile sportive oficiale cu caracter internaţional.
(2)
Organele
administraţiei publice centrale cu atribuţii în sport şi autorităţile
administraţiei publice locale asigură mijloacele necesare pentru pregătirea
sportivilor de performanţă, acordarea sprijinului ştiinţific şi medical
necesar, precum şi pentru încadrarea lor în sistemul de educaţie şi deplina
integrare socială şi profesională.
(3)
Pe timpul
satisfacerii stagiului militar organele administraţiei publice centrale de
specialitate asigură sportivilor de performanţă condiţii pentru continuarea
pregătirii, precum şi pentru participarea la concursurile sportive interne
şi internaţionale.
Art. 13. -
(1)
Prin
sportul de performanţă se urmăreşte valorificarea aptitudinilor individului
într-un sistem organizat de selecţie, pregătire şi competiţie, având ca scop
ameliorarea rezultatelor sportive, realizarea de recorduri şi obţinerea
victoriei.
(2)
Sportivii
de performanţă sunt persoanele care practică sistematic şi organizat sportul
şi participă în competiţii cu scopul de a obţine victoria asupra
partenerului, pentru autodepăşire sau record.
(3)
Pentru a
participa la competiţiile sportive oficiale locale sau naţionale un sportiv
de performanţă trebuie să fie legitimat la un club sportiv.
(4)
Evidenţa
legitimării şi transferarea sportivilor sunt în competenţa federaţiilor
sportive naţionale, a ligilor profesioniste şi a asociaţiilor judeţene şi
ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, potrivit statutelor şi
regulamentelor federaţiilor sportive naţionale.
(5)
Sistemul
competiţiilor sportive oficiale pe ramuri de sport este elaborat şi
organizat de federaţiile sportive naţionale, potrivit statutelor şi
regulamentelor acestora.
Art. 14. -
(1)
Sportivii de performanţă pot fi amatori şi nonamatori, conform prevederilor
cuprinse în statutele şi regulamentele federaţiilor sportive naţionale, în
condiţiile legii.
(2)
Sportivii
amatori sunt cei care, pentru practicarea sportului respectiv, nu au relaţii
contractuale de muncă cu cluburile sau cu asociaţiile sportive la care sunt
legitimaţi.
(3)
Sportivii
nonamatori sunt cei care, pentru practicarea sportului respectiv, încheie,
în condiţiile legii, cu cluburile sau cu asociaţiile sportive la care sunt
legitimaţi:
a)
o
convenţie civilă de prestări de servicii;
b)
un
contract individual de muncă pe baza căruia obţin licenţa de sportiv
profesionist, care le conferă statutul de sportiv profesionist.
(4)
Ramurile
de sport, precum şi condiţiile de practicare a sportului profesionist se
stabilesc prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Tineretului şi
Sportului, la propunerea federaţiilor sportive naţionale.
Art. 15. -
(1)
Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot sprijini
pregătirea sportivă, integrarea în sistemul de învăţământ, integrarea
socială şi profesională a sportivilor de performanţă, după caz, pe întreaga
perioadă a carierei sportive.
(2)
În sensul
prevederilor alin. (1), unităţile sau instituţiile de învăţământ asigură,
după caz, pentru sportivii de performanţă scutiri de frecvenţă, sesiuni de
examene deschise şi condiţii de înscriere în învăţământul universitar,
potrivit legii.
Art. 16. -
Criteriile
de clasificare a sportivilor de performanţă se stabilesc prin regulamente
elaborate de federaţiile sportive naţionale.
TITLUL III
Structurile administraţiei publice pentru sport
CAPITOLUL I
Ministerul Tineretului şi Sportului
Art. 17. -
(1)
Ministerul
Tineretului şi Sportului este organul administraţiei publice centrale de
specialitate care coordonează activitatea din domeniul educaţiei fizice şi
sportului, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezenta lege.
(2)
Fac
excepţie de la prevederile alineatului precedent:
a)
activitatea de educaţie fizică şi sport din unităţile şi instituţiile de
învăţământ, care se organizează cu respectarea prevederilor art. 4-6 şi a
celorlalte prevederi legale în vigoare;
b)
activitatea de educaţie fizică şi sport din unităţile militare şi de
învăţământ militar, care se organizează cu respectarea prevederilor art. 7
şi a celorlalte prevederi legale în vigoare.
Art. 18. -
(1)
Ministerul Tineretului şi Sportului se organizează şi funcţionează potrivit
legii şi are următoarele atribuţii principale în domeniul sportului:
a)
elaborează
şi susţine strategia generală a organizării şi dezvoltării activităţii
sportive şi reprezintă interesele statului în raport cu federaţiile de
specialitate;
b)
iniţiază,
elaborează şi avizează, după caz, proiecte de acte normative în domeniul
educaţiei fizice şi sportului;
c)
elaborează
normele generale de folosire a mijloacelor materiale aflate în administrarea
sa şi a mijloacelor financiare pentru activitatea sportivă, care provin din
alocaţii de la bugetul de stat;
d)
conlucrează cu ministerele şi cu celelalte autorităţi ale administraţiei
publice centrale şi locale, cu instituţiile de cercetare şi cu unităţile de
învăţământ şi sanitare de specialitate pentru organizarea şi dezvoltarea
educaţiei fizice şi sportului;
e)
conlucrează cu Comitetul Olimpic Român în finanţarea şi derularea
programelor privind pregătirea şi participarea sportivilor români la
Jocurile Olimpice, precum şi pentru promovarea valenţelor educative ale
olimpismului;
f)
administrează patrimoniul sportiv din domeniul public al statului,
încredinţat Ministerului Tineretului şi Sportului;
g)
supraveghează menţinerea destinaţiei bazelor sportive din domeniul public
sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale, precum
şi a celor care au aparţinut domeniului public şi au intrat în circuitul
privat după 1989;
h)
propune
structura anuală a alocaţiilor de la bugetul de stat;
i)
repartizează bugetul activităţii sportive, constituit potrivit prezentei
legi, pentru:
-
activitatea proprie şi cea a unităţilor din subordinea sa;
-
federaţiile sportive naţionale şi cluburile sportive care au calitatea de
instituţii de utilitate publică, în baza contractelor de finanţare a
obiectivelor şi programelor sportive ale acestora;
-
premierea performanţelor deosebite obţinute la competiţiile sportive
internaţionale oficiale;
j)
avizează
afilierea federaţiilor sportive naţionale la federaţiile sportive
internaţionale şi la alte foruri continentale sau mondiale şi autorizează
afilierea tuturor organizaţiilor cu profil sportiv la forurile
internaţionale de specialitate;
k)
supraveghează şi controlează respectarea de către structurile sportive a
dispoziţiilor legale în vigoare şi a prevederilor cuprinse în statutele şi
în actele de constituire a acestora;
l)
organizează sau sprijină, potrivit legii, formarea, pregătirea profesională
şi perfecţionarea specialiştilor din domeniul sportului, conlucrând în acest
scop cu instituţiile şi cu organismele de specialitate din ţară şi din
străinătate;
m)
elaborează
şi aduce la îndeplinire, în colaborare cu autorităţile administraţiei
publice locale, planurile de construire şi de modernizare a bazelor şi
instalaţiilor sportive, în vederea dezvoltării sportului de performanţă de
interes naţional şi internaţional; avizează normativele tehnice în materie
de baze şi instalaţii sportive;
n)
recunoaşte
sau revocă, în sensul prezentei legi, existenţa unei structuri sportive prin
înscrierea, respectiv radierea acesteia din Registrul sportiv;
o)
avizează
constituirea structurilor sportive, inclusiv înscrierea ca persoane juridice
a cluburilor sportive profesioniste organizate ca societăţi comerciale
sportive pe acţiuni, respectiv retrage avizul de funcţionare a acestora;
p)
elaborează
criteriile de acordare şi atribuie distincţiile şi titlurile sportive,
altele decât cele stabilite prin lege;
q)
sprijină
organizarea şi promovarea cercetării ştiinţifice şi asistenţei medicale în
domeniul sportiv;
r)
autorizează desfăşurarea pe teritoriul României a campionatelor mondiale,
europene şi regionale şi participarea reprezentativelor naţionale la
campionatele mondiale şi europene organizate în străinătate, precum şi la
campionatele regionale;
s)
promovează
măsurile de prevenire, control şi reprimare a folosirii substanţelor
interzise şi a metodelor neregulamentare, destinate să mărească în mod
artificial capacitatea fizică a sportivilor sau să modifice rezultatele
competiţiilor;
ş)
adoptă
măsuri pentru prevenirea şi combaterea violenţei la manifestările sportive;
t)
reprezintă
interesele statului în diferite organe şi organisme sportive internaţionale;
negociază şi încheie acorduri, înţelegeri, protocoale şi alte documente de
colaborare în domeniul sportului cu organisme de specialitate din alte ţări,
pe baza prevederilor legale în vigoare;
ţ)
colaborează cu celelalte organe ale administraţiei publice centrale cu
atribuţii în domeniul sportului, pentru susţinerea sportului pentru toţi şi
de performanţă, asigurarea unei eficienţe sporite pe linia supravegherii şi
controlului, exercitării autorităţii disciplinare, formării şi
perfecţionării specialiştilor din domeniul sportului, pentru corelarea
finanţării activităţii sportive, prevenirea violenţei în sport şi combaterea
dopajului.
(2)
Ministerul
Tineretului şi Sportului poate îndeplini şi alte atribuţii prevăzute în
actele normative în vigoare.
CAPITOLUL
II
Direcţiile pentru tineret şi sport judeţene,
respectiv a municipiului Bucureşti
Art. 19. -
(1)
Direcţiile
pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, sunt
servicii publice descentralizate ale Ministerului Tineretului şi Sportului,
cu personalitate juridică.
(2)
Direcţiile
pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, sunt
finanţate de la bugetul de stat şi din venituri extrabugetare.
(3)
Direcţiile
pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti,
colaborează cu autorităţile administraţiei publice locale pentru organizarea
şi promovarea activităţilor sportive.
(4)
Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile direcţiilor pentru tineret şi sport
judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, se stabilesc prin regulament
elaborat de Ministerul Tineretului şi Sportului.
Art. 20. -
(1)
Direcţiile pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului
Bucureşti, au următoarele atribuţii principale în domeniul sportului:
a)
ţin
evidenţa structurilor sportive din judeţ, prin înscrierea acestora în
Registrul sportiv;
b)
repartizează, pe bază de contract, subvenţiile pentru programele cluburilor
sportive aflate în raza administrativ-teritorială respectivă, alocate de
organul administraţiei publice centrale de specialitate pentru sport;
c)
colaborează cu consiliile locale în scopul utilizării eficiente a
subvenţiilor acordate de la bugetele locale pentru activitatea sportivă de
performanţă în teritoriu;
d)
elaborează
şi aduc la îndeplinire, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice
locale, planurile de construire şi de îmbunătăţire a bazelor şi
instalaţiilor sportive, în vederea dezvoltării sportului în general şi a
sportului de performanţă în teritoriu; subvenţionează unele programe
speciale pentru sportivi, secţii sau echipe din raza
administrativ-teritorială;
e)
colaborează cu inspectoratele şcolare, unităţile de învăţământ şi cu
instituţiile de învăţământ superior pentru organizarea şi dezvoltarea
sportului şcolar şi universitar, precum şi pentru formarea şi perfecţionarea
pregătirii profesionale a instructorilor sportivi;
f)
iniţiază
măsurile necesare pentru prevenirea violenţei la manifestările sportive
organizate în raza lor teritorială, precum şi a dopajului în sport;
g)
sprijină
cu mijloace materiale şi financiare practicarea sportului pentru toţi;
h)
îndrumă şi
controlează din punct de vedere tehnico-metodic şi de specialitate
structurile sportive din judeţ.
(2)
Direcţiile
pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti,
îndeplinesc şi alte atribuţii stabilite prin regulamentele aprobate de
Ministerul Tineretului şi Sportului şi prin acte normative specifice
domeniului lor de activitate.
TITLUL IV
Structurile sportive
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 21. -
(1)
În sensul
prezentei legi, sunt considerate structuri sportive:
a)
asociaţiile sportive;
b)
cluburile
sportive, inclusiv cele organizate ca societăţi comerciale;
c)
asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport;
d)
ligile
profesioniste;
e)
federaţiile sportive naţionale;
f)
Comitetul
Olimpic Român.
(2)
Dreptul la
libera asociere, în scopul constituirii unei structuri sportive, este un
drept al persoanei fizice sau juridice.
(3)
Ministerul
Tineretului şi Sportului organizează, în condiţiile stabilite prin prezenta
lege, evidenţa structurilor sportive prin Registrul sportiv, atribuind
fiecărei structuri înscrise un număr de identificare şi Certificatul de
identitate sportivă.
Art. 22. -
(1)
În
sensul prezentei legi, structurile sportive sunt asociaţii de drept privat,
formate din persoane fizice sau juridice, constituite în scopul organizării
şi administrării unei activităţi sportive şi care au drept obiectiv
promovarea uneia sau mai multor discipline sportive, practicarea acestora de
către membrii lor şi participarea la activităţile şi competiţiile sportive.
(2)
Pentru
scopurile şi în condiţiile stabilite prin lege pot funcţiona cluburi
sportive, persoane juridice de drept public organizate în subordinea
organelor administraţiei publice centrale sau locale.
Art. 23. -
Toate
structurile sportive, indiferent de scopul lor specific şi de forma juridică,
se înscriu în Registrul sportiv. Procedurile de înregistrare şi de atribuire
a Certificatului de identitate sportivă şi a numărului de identificare se
stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
Art. 24. -
(1)
Recunoaşterea unei structuri sportive, în sensul prezentei legi, se
dovedeşte prin Certificatul de identitate sportivă, eliberat în condiţiile
prezentei legi.
(2)
Structurile sportive oficial recunoscute se pot afilia după cum urmează:
a)
la
asociaţiile judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pe ramuri de
sport, constituite potrivit prevederilor art. 34, pentru participarea la
competiţiile oficiale locale;
b)
la
federaţia sportivă naţională corespunzătoare, constituită potrivit
prevederilor art. 35-41, pentru participarea la competiţiile oficiale
naţionale sau internaţionale.
CAPITOLUL
II
Asociaţiile sportive
Art. 25. -
(1)
Asociaţiile sportive sunt structuri sportive fără personalitate juridică.
Asociaţiile sportive fără personalitate juridică se pot constitui ca
societăţi civile particulare, potrivit legislaţiei în vigoare. Constituirea
unei asociaţii sportive fără personalitate juridică dă dreptul acesteia la
obţinerea unui certificat de identitate sportivă, precum şi la afilierea la
asociaţia judeţeană, pe ramura de sport corespunzătoare, în vederea
participării la competiţiile sportive oficiale locale.
(2)
Asociaţii
sportive se pot constitui şi în cadrul instituţiilor publice sau private, ca
unităţi fără personalitate juridică.
(3)
În cadrul
instituţiilor publice sau private se poate constitui o singură asociaţie
sportivă ca unitate fără personalitate juridică.
CAPITOLUL
III
Cluburi sportive
Art. 26. -
(1)
Cluburile
sportive sunt structuri sportive cu personalitate juridică, constituite în
condiţiile legii.
(2)
Cluburile
sportive pot fi:
a)
persoane
juridice de drept privat, structuri fără scop lucrativ sau societăţi
comerciale sportive pe acţiuni;
b)
persoane
juridice de drept public.
Art. 27. -
Cluburile
sportive de drept privat, fără scop lucrativ, sunt persoane juridice
nonprofit, constituite, în condiţiile legii, ca structuri mono- sau
polisportive.
Art. 28. -
(1)
Cluburile sportive au regim propriu de administrare şi de gestionare a
bugetului şi a patrimoniului, aprobat de adunările generale ale acestora, în
condiţiile legii.
(2)
Cluburile
sportive se supun în fiecare an verificărilor financiare, potrivit legii.
(3)
Pentru
înstrăinarea bazelor sportive realizate pe terenuri concesionate în scopuri
exclusiv sportive sau pentru schimbarea destinaţiei acestora este necesar
acordul Ministerului Tineretului şi Sportului.
(4)
Cluburile
sportive dispun de bunurile aflate în proprietatea lor, pot încheia
contracte de împrumut şi pot elibera titluri de credit, cu condiţia ca
aceste acte juridice să fie încheiate pentru realizarea obiectului de
activitate.
(5)
În cazul
dizolvării unui club sportiv, patrimoniul său net va fi îndreptat spre
realizarea unor activităţi sportive, Ministerul Tineretului şi Sportului
urmând să stabilească destinaţia sa concretă, la propunerea federaţiei
sportive naţionale corespunzătoare.
(6)
Cluburile
sportive, indiferent de forma de organizare prevăzută de prezenta lege, vor
respecta prevederile specifice din normele şi regulamentele federaţiilor
naţionale şi, după caz, ale ligilor profesioniste din ramura de sport
respectivă.
Art. 29. -
(1)
Cluburile sportive de drept public sunt persoane juridice, înfiinţate ca
instituţii publice în subordinea organelor administraţiei de stat, şi au
drept obiect de activitate performanţa, selecţia, pregătirea şi participarea
la competiţii interne şi internaţionale.
(2)
Cluburile
sportive de drept public mono- sau polisportive se organizează şi
funcţionează după regulamente proprii. Acestea se bucură de drepturile
conferite de lege, cu excepţia implicării patrimoniale a autorităţii publice
căreia i se subordonează.
Art. 30. -
Cluburile
sportive de drept public pot primi spre administrare sau în folosinţă
gratuită imobilele care deservesc activitatea sportivă, baze şi instalaţii
sportive. Bazele şi instalaţiile sportive primite spre administrare şi
folosinţă sunt considerate patrimoniu sportiv şi nu îşi vor schimba
destinaţia sportivă fără aprobarea Ministerului Tineretului şi Sportului.
Art. 31. -
(1)
Cluburile sportive, organizate ca societăţi comerciale sportive pe acţiuni,
sunt cluburi sportive profesioniste. Acestea au drept obiect de activitate
participarea la competiţii sportive profesioniste, promovarea şi dezvoltarea
activităţilor sportive, precum şi alte activităţi legate sau derivate din
obiectul lor social.
(2)
Cluburile
sportive profesioniste se organizează numai pentru o singură disciplină
sportivă.
(3)
Cluburilor
sportive profesioniste li se aplică regimul juridic al societăţilor
comerciale, cu particularităţile cuprinse în prezenta lege.
(4)
Pentru
participarea la competiţiile sportive profesioniste cluburile sportive
profesioniste trebuie să se afilieze la federaţia sportivă naţională
respectivă şi, după caz, la liga profesionistă respectivă.
Art. 32. -
(1)
Capitalul social iniţial al cluburilor sportive profesioniste, constituite
ca societăţi comerciale sportive pe acţiuni prin reorganizarea actualelor
cluburi sportive, va fi format din totalitatea patrimoniului net dobândit
legal şi existent la data constituirii societăţii comerciale sportive pe
acţiuni, precum şi prin aport în natură şi în numerar.
(2)
Sumele
rezultate din vânzarea acţiunilor, determinate până la nivelul patrimoniului
net existent, se varsă în contul federaţiilor sportive, în vederea
constituirii unor fonduri cu destinaţie exclusivă pentru sport, creării sau
dezvoltării infrastructurii naţionale a ramurii sportive respective.
(3)
Valoarea
nominală a unei acţiuni, precum şi nivelul minim al capitalului social al
cluburilor sportive profesioniste, constituite sau reorganizate în baza
prezentei legi, se stabilesc potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.
(4)
Transformarea cluburilor existente în societăţi comerciale sportive pe
acţiuni se face potrivit regulamentului de aplicare a prezentei legi.
(5)
Pot fi
acţionari ai societăţilor comerciale sportive pe acţiuni persoane fizice şi
juridice române, precum şi persoane fizice şi juridice străine. Participarea
persoanelor fizice şi juridice străine la capitalul social al cluburilor
sportive profesioniste nu va depăşi 49% din totalul acţiunilor.
(6)
Nici o
persoană fizică sau juridică dintre cele menţionate la alin. (5) nu poate
deţine acţiuni din capitalul social, în mod simultan, la două sau mai multe
societăţi comerciale sportive pe acţiuni de la aceeaşi ramură de sport.
(7)
Statutul
societăţilor comerciale sportive pe acţiuni nu va putea cuprinde nici o altă
limitare pentru libera transmitere a acţiunilor.
Art. 33. -
Înstrăinarea bazelor sportive sau a instalaţiilor destinate practicării
sportului, aflate în proprietatea societăţii comerciale sportive pe acţiuni,
se face în condiţiile legii, fără schimbarea destinaţiei sportive.
CAPITOLUL
IV
Asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti pe ramuri de sport
Art. 34. -
(1)
Asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti sunt persoane juridice de
drept privat, având drept scop organizarea activităţii în ramura de sport
respectivă.
(2)
Asociaţiile judeţene "Sportul pentru toţi" şi "Sportul pentru persoanele cu
handicap" se constituie prin asocierea persoanelor fizice şi juridice cu
activitate în aceste domenii din fiecare judeţ.
(3)
Dobândirea
personalităţii juridice se face în condiţiile legii, ca
organizaţie-asociaţie fără scop lucrativ.
(4)
Asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti pe ramuri de sport sunt
constituite din secţiile asociaţiilor şi cluburilor sportive cuprinse în
sistemul competiţional judeţean, afiliate şi recunoscute de acestea.
(5)
Obiectivele, drepturile şi îndatoririle asociaţiilor judeţene şi ale
municipiului Bucureşti pe ramuri de sport decurg din statutele şi
regulamentele federaţiilor sportive naţionale corespunzătoare, precum şi din
puterea delegată de către acestea.
(6)
La nivelul
judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti, se poate constitui, pentru o
ramură de sport, o singură asociaţie judeţeană.
(7)
Direcţiile
pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti,
recunosc şi sprijină asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti pe
ramuri de sport, care funcţionează în raza lor teritorială.
CAPITOLUL V
Federaţiile sportive naţionale
Art. 35. -
(1)
Federaţiile sportive naţionale sunt structuri sportive de interes naţional,
constituite prin asocierea cluburilor sportive şi asociaţiilor judeţene şi
ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport.
(2)
Potrivit
prezentei legi federaţiile sportive naţionale sunt persoane juridice de
drept privat, de utilitate publică, autonome, neguvernamentale, apolitice şi
fără scop lucrativ.
(3)
Dobândirea
personalităţii juridice se face în condiţiile legii.
Art. 36. -
(1)
Federaţiile sportive naţionale se vor constitui numai cu avizul expres al
Ministerului Tineretului şi Sportului.
(2)
Pentru o
ramură de sport se poate constitui, în condiţiile legii, o singură federaţie
sportivă naţională.
(3)
Prin
excepţie, se pot constitui Federaţia sportivă naţională "Sportul pentru toţi"
şi Federaţia sportivă naţională "Sportul pentru persoanele cu handicap", ca
persoane juridice de drept privat, de utilitate publică, având ca membri
persoane fizice şi juridice cu activitate specifică în domeniu.
(4)
Modificarea statutelor sau a actelor constitutive ale federaţiilor sportive
naţionale este supusă procedurilor prevăzute de lege, după ce s-a obţinut
avizul expres al Ministerului Tineretului şi Sportului.
(5)
Federaţiile sportive naţionale se organizează şi funcţionează în baza
statutului propriu elaborat în conformitate cu prevederile prezentei legi şi
cu statutele federaţiilor internaţionale corespondente.
(6)
Înfiinţarea federaţiilor sportive naţionale sau modificarea statutelor şi a
actelor constitutive ale acestora, fără respectarea dispoziţiilor alin. (1)
şi (4), este nulă de drept.
Art. 37. -
(1)
Federaţiile sportive naţionale au următoarele atribuţii principale:
a)
elaborează
strategia naţională de dezvoltare a ramurii de sport şi controlează
aplicarea acesteia de către membrii afiliaţi;
b)
organizează activităţile şi competiţiile sportive oficiale la nivel naţional,
în baza normelor şi regulamentelor adoptate potrivit statutelor proprii;
c)
organizează şi coordonează întreaga activitate a arbitrilor pe ramuri de
sport, privind formarea, perfecţionarea continuă, clasificarea şi promovarea
acestora, pe baza unui regulament propriu de funcţionare;
d)
elaborează
şi realizează planurile de pregătire şi de participare a sportivilor de
performanţă români din cadrul reprezentativelor naţionale la competiţiile
internaţionale;
e)
exercită
puterea disciplinară în termenii prevăzuţi de prezenta lege şi potrivit
statutelor şi regulamentelor proprii;
f)
organizează sau tutelează competiţiile oficiale cu caracter internaţional
care au loc pe teritoriul României, cu avizul Ministerului Tineretului şi
Sportului;
g)
colaborează cu Ministerul Tineretului şi Sportului, cu Ministerul Educaţiei
Naţionale şi/sau cu instituţiile din structurile acestora pentru formarea şi
perfecţionarea specialiştilor din domeniul sportului;
h)
promovează
măsurile de prevenire şi control al folosirii substanţelor interzise şi al
metodelor neregulamentare, destinate să mărească în mod artificial
capacitatea fizică a sportivilor sau să modifice rezultatele competiţiilor
organizate direct la nivel naţional;
i)
întreprind
măsuri pentru prevenirea şi combaterea violenţei, precum şi pentru
promovarea spiritului de fair-play şi a toleranţei în activitatea sportivă.
(2)
Federaţiile sportive naţionale asigură reprezentarea României în
competiţiile sportive şi în organismele internaţionale la care sunt afiliate.
Art. 38. -
(1)
Federaţiile sportive naţionale se înscriu în Registrul sportiv, pentru
obţinerea Certificatului de identitate sportivă.
(2)
Federaţiile sportive naţionale se pot afilia la federaţiile sportive
internaţionale, la alte foruri europene sau mondiale, pe baza avizului dat
de Ministerul Tineretului şi Sportului.
Art. 39. -
(1)
Federaţiile sportive naţionale au organisme proprii de administrare şi
gestionare a bugetului şi patrimoniului, constituite conform legii, precum
şi propriilor statute şi regulamente.
(2)
Federaţiile sportive naţionale se supun verificărilor financiare, potrivit
legii şi statutelor proprii.
(3)
Federaţiile sportive naţionale dispun de bunurile aflate în proprietatea lor,
pot încheia contracte de împrumut şi pot elibera titluri de credit, cu
condiţia ca aceste acte juridice să fie încheiate pentru realizarea
obiectului de activitate.
(4)
Federaţiile sportive naţionale pot greva sau înstrăina bunurile mobile sau
imobile, finanţate total sau parţial din fonduri publice, prin programe, sau
pot schimba destinaţia acestora numai cu aprobarea Ministerului Tineretului
şi Sportului.
Art. 40. -
În cazul
dizolvării unei federaţii sportive naţionale lichidarea patrimoniului se
face potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.
Art. 41. -
Federaţia
sportivă naţională "Sportul pentru toţi" şi Federaţia sportivă naţională "Sportul
pentru persoanele cu handicap" beneficiază de drepturile şi de obligaţiile
federaţiilor sportive naţionale şi îşi desfăşoară activitatea pe bază de
programe naţionale, finanţate prioritar de Guvern.
CAPITOLUL
VI
Ligile profesioniste
Art. 42. -
(1)
Ligile
profesioniste sunt structuri sportive constituite prin asocierea cluburilor
sportive profesioniste pe ramuri de sport.
(2)
Potrivit
prezentei legi ligile profesioniste sunt persoane juridice de drept privat,
autonome, neguvernamentale, apolitice şi fără scop lucrativ.
(3)
Dobândirea
personalităţii juridice se face în condiţiile legii.
(4)
Ligile
profesioniste, ca structuri sportive subordonate federaţiilor sportive
naţionale, îşi desfăşoară activitatea în baza statutelor şi regulamentelor
proprii.
(5)
Statutele
şi regulamentele ligilor profesioniste stabilesc competenţele, drepturile şi
obligaţiile acestora şi sunt aprobate de federaţiile sportive naţionale
respective.
(6)
Înfiinţarea ligilor profesioniste ca structuri sportive şi dobândirea
personalităţii juridice se fac în condiţiile legii, în baza acordului
federaţiei sportive naţionale corespunzătoare şi a avizului obligatoriu al
Ministerului Tineretului şi Sportului.
(7)
Pentru o
ramură de sport se poate constitui o singură ligă naţională profesionistă.
Prin excepţie, se pot înfiinţa ligi profesioniste, pe niveluri
competiţionale, în cadrul aceleiaşi ramuri de sport.
(8)
Înfiinţarea de ligi profesioniste sau modificarea statutelor şi a actelor
constitutive ale acestora, fără respectarea prevederilor alineatelor
precedente, este nulă de drept.
(9)
Ligile
profesioniste au următoarele atribuţii:
a)
organizează competiţia oficială profesionistă în ramura de sport respectivă
şi la nivelul stabilit de federaţia sportivă naţională;
b)
controlează şi exercită puterea disciplinară asupra membrilor, în limitele
stabilite de prezenta lege şi de federaţia sportivă naţională
corespunzătoare;
c)
negociază
şi încheie contractele colective de muncă, conform legii;
d)
alte
atribuţii acordate de federaţiile sportive naţionale corespunzătoare, în
sensul lit. a).
CAPITOLUL
VII
Comitetul Olimpic Român
Art. 43. -
(1)
Comitetul
Olimpic Român este o asociaţie de interes naţional care se organizează şi
funcţionează în baza statutului propriu elaborat în conformitate cu
prevederile Chartei Olimpice şi ale prezentei legi.
(2)
Comitetul
Olimpic Român este persoană juridică de drept privat, de utilitate publică,
autonomă, nonprofit, neguvernamentală, apolitică şi fără scop lucrativ.
(3)
Dobândirea
personalităţii juridice se face în condiţiile legii.
(4)
Comitetul
Olimpic Român deţine competenţa exclusivă pentru reprezentarea ţării la
Jocurile Olimpice şi la celelalte programe organizate sub egida Comitetului
Internaţional Olimpic sau a asociaţiilor olimpice continentale. Comitetul
Olimpic Român este unicul deţinător pe teritoriul României al drepturilor de
folosire a însemnelor şi a tuturor simbolurilor olimpice specificate în
statutul propriu, în Charta Olimpică şi în alte documente normative ale
mişcării olimpice.
(5)
Persoanele
fizice sau juridice de pe teritoriul României nu pot folosi însemnele
Comitetului Internaţional Olimpic, însemnele şi emblema Comitetului Olimpic
Român decât cu acordul Comitetului Olimpic Român şi în limitele Chartei
Olimpice. Litigiile generate de folosirea neautorizată a însemnelor olimpice
sunt de competenţa instanţei române.
(6)
Comitetul
Olimpic Român organizează şi coordonează activitatea Academiei Olimpice
Române, unitate aflată în subordinea sa, fără personalitate juridică, cu
atribuţii în dezvoltarea şi promovarea principiilor fundamentale ale
olimpismului.
(7)
Pentru
realizarea obiectului său de activitate Comitetul Olimpic Român colaborează
cu instituţii guvernamentale şi neguvernamentale, cu celelalte asociaţii şi
organizaţii de drept public sau privat. Comitetul Olimpic Român organizează,
coordonează şi susţine financiar, în colaborare cu Ministerul Tineretului şi
Sportului, cu federaţiile sportive naţionale, cu Ministerul Educaţiei
Naţionale şi cu organe ale administraţiei publice locale şi centrale,
activitatea centrelor olimpice naţionale de pregătire a juniorilor.
(8)
Sursele de
finanţare ale Comitetului Olimpic Român pot fi:
a)
alocaţii
bugetare;
b)
venituri
proprii;
c)
alte surse.
(9)
Nivelul
alocaţiilor bugetare, precum şi categoriile de cheltuieli ce urmează să fie
finanţate din acestea se aprobă prin legile bugetare anuale.
(10)
Comitetul
Olimpic Român poate beneficia, cu prioritate, de alocaţii guvernamentale
pentru îndeplinirea programelor olimpice.
(11)
Comitetul
Olimpic Român poate deţine în proprietate, concesiune sau folosinţă imobile,
baze şi instalaţii sportive de interes naţional.
(12)
Acţiunile
în justiţie pentru valorificarea drepturilor de orice natură ale Comitetului
Olimpic Român sunt scutite de taxa de timbru.
CAPITOLUL
VIII
Dispoziţii comune
Art. 44. -
Pentru
înregistrarea cluburilor sportive şi a asociaţiilor judeţene şi ale
municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, în Registrul sportiv şi pentru
dobândirea Certificatului de identitate sportivă acestea trebuie să facă
dovada afilierii la federaţiile sportive naţionale corespunzătoare
profilului de activitate al secţiilor pe ramurile de sport componente. În
cazul cluburilor sportive profesioniste se vor aplica în mod corespunzător
prevederile art. 31 alin. (4).
Art. 45. -
(1)
Structurile sportive deţin exclusivitatea:
a)
dreptului
asupra imaginii de grup sau individuale, statică şi în mişcare a sportivilor
lor în echipament de concurs şi de reprezentare, când participă la
competiţii în numele respectivei structuri;
b)
dreptului
de folosinţă asupra siglei/emblemei proprii;
c)
drepturilor de reclamă, publicitate şi de televiziune la competiţiile pe
care le organizează sau la care participă, după caz.
(2)
Drepturile
menţionate la alin. (1) pot fi cesionate de structurile sportive, în
condiţiile legii.
TITLUL V
Autoritatea disciplinară
Art. 46. -
(1)
Autoritatea disciplinară în sport se exercită deplin şi legitim potrivit:
a)
competenţelor date de lege pentru exercitarea dreptului de supraveghere şi
control al structurilor sportive de către organul administraţiei publice
centrale de specialitate pentru sport;
b)
statutelor
şi regulamentelor federaţiilor sportive naţionale, asociaţiilor judeţene şi
ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, ligilor profesioniste şi
Comitetului Olimpic Român.
(2)
Puterea
disciplinară dă titularilor legitimi, enumeraţi la alin. (1) lit. b),
facultatea de a investiga şi, după caz, de a sancţiona persoanele şi
instituţiile în culpă.
Art. 47. -
Modalitatea de exercitare a autorităţii disciplinare se realizează prin:
a)
un sistem
coerent de sancţiuni, corespunzător domeniilor respective, gradat, în
funcţie de gravitatea faptelor;
b)
diferenţierea graduală a faptelor, aplicarea sancţiunilor, excluderea
posibilităţii dublei sancţiuni pentru aceeaşi faptă, excluderea
retroactivităţii în aplicarea sancţiunilor şi interdicţia de a da sancţiuni
pentru fapte săvârşite anterior momentului comiterii faptei în cauză;
c)
cauze sau
împrejurări care scutesc, atenuează sau agravează răspunderea făptuitorului
şi cerinţele pentru stingerea sau suspendarea sancţiunii;
d)
competenţele privind cercetarea faptei, determinarea şi aplicarea sancţiunii;
e)
garantarea
dreptului la apărare, stabilind căile de atac împotriva sancţiunilor
aplicate.
Art. 48. -
(1)
Revocarea recunoaşterii funcţionării oricărei structuri sportive este de
competenţa Ministerului Tineretului şi Sportului şi se va produce în
următoarele cazuri:
a)
scopul sau
obiectul de activitate al structurii sportive respective a devenit ilicit,
contrar bunelor moravuri, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
b)
structura
sportivă, fără a fi autorizată, urmăreşte un alt scop decât cel pentru care
s-a constituit şi pe care l-a declarat;
c)
deciziile
adunării generale sunt luate cu încălcarea dispoziţiilor statutare, actelor
constitutive şi ale legii;
d)
revocarea
de drept a recunoaşterii funcţionării, ca urmare a dizolvării şi lichidării
unei structuri sportive.
(2)
Revocarea
recunoaşterii funcţionării unei structuri sportive se face prin ordin al
ministrului tineretului şi sportului, pe baza constatărilor rezultate din
supravegherea şi controlul organelor enunţate la art. 46 şi are ca efect,
după caz, suspendarea temporară a Certificatului de identitate sportivă sau
radierea din Registrul sportiv a structurii sportive respective.
(3)
Împotriva
ordinului de revocare a recunoaşterii funcţionării unei structuri sportive,
cu excepţia situaţiei prevăzute la alin. (1) lit. d), cel care se consideră
nedreptăţit se poate adresa instanţei de judecată în termen de 30 de zile.
(4)
De la data
declanşării acţiunii de atac menţionate la alin. (3) şi până la pronunţarea
hotărârii definitive a instanţei de judecată ordinul de suspendare temporară
a Certificatului de identitate sportivă sau de revocare a structurii
sportive în cauză se suspendă.
(5)
În cazul
prevăzut la alin. (1) lit. a) Ministerul Tineretului şi Sportului sesizează
instanţa competentă, în vederea pierderii personalităţii juridice a
structurii sportive.
TITLUL VI
Supraveghere şi control
Art. 49. -
(1)
Ministerul
Tineretului şi Sportului exercită supravegherea şi controlul tuturor
structurilor sportive, potrivit prevederilor prezentei legi şi
regulamentului de aplicare a acesteia.
(2)
Prin
delegare, acţiunea de supraveghere şi control se poate exercita şi de:
a)
direcţiile
pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru
asociaţiile şi cluburile sportive din zona teritorială;
b)
federaţiile sportive naţionale, pentru cluburile sportive, asociaţiile
judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, ligile
profesioniste şi cluburile sportive profesioniste din ramura de sport
respectivă.
Art. 50. -
În
înţelesul prezentei legi, supravegherea şi controlul nu pot substitui
controlul propriu instituit de federaţiile sportive naţionale, asociaţiile
judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, precum şi de
asociaţiile şi cluburile sportive, ligile profesioniste şi cluburile
sportive profesioniste, potrivit statutelor şi regulamentelor proprii.
TITLUL VII
Cercetarea ştiinţifică în domeniul educaţiei fizice şi sportului
Art. 51. -
Cercetarea
ştiinţifică în domeniul educaţiei fizice şi sportului urmăreşte:
a)
ameliorarea programelor de educaţie fizică şi mărirea eficienţei sociale a
sportului pentru toţi;
b)
ridicarea
nivelului performanţei sportive prin mijloacele specifice cercetării;
c)
fundamentarea metodico-ştiinţifică şi medico-biologică a selecţiei,
antrenamentului şi participării sportivilor la competiţii;
d)
valorificarea rezultatelor cercetării în educaţie fizică şi sport, în
folosul tuturor categoriilor populaţiei.
Art. 52. -
(1)
Programele de cercetare ştiinţifică pentru educaţie fizică şi sport, de
interes naţional, se includ în Planul naţional de cercetare-dezvoltare şi
inovare.
(2)
Finanţarea
şi atribuirea programelor de cercetare ştiinţifică pentru educaţie fizică şi
sport se fac în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
(3)
Ministerul
Educaţiei Naţionale şi alte autorităţi ale administraţiei publice centrale
pot iniţia şi susţine programe de cercetare ştiinţifică în educaţie fizică
şi sport, atribuite în condiţiile legii.
Art. 53. -
(1)
Pentru
asigurarea cadrului profesional de dezvoltare a cercetării şi asistenţei
ştiinţifice pentru educaţie fizică şi sport se înfiinţează Institutul
Naţional de Cercetare pentru Sport ca instituţie publică, în subordinea
Ministerului Tineretului şi Sportului. Activitatea Institutului Naţional de
Cercetare pentru Sport este finanţată din venituri extrabugetare şi din
alocaţii acordate de la bugetul de stat pentru realizarea unor programe
proprii ale Ministerului Tineretului şi Sportului.
(2)
Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Institutului Naţional de Cercetare
pentru Sport se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
TITLUL VIII
Controlul şi asistenţa medicală în domeniul
educaţiei fizice şi sportului
Art. 54. -
Controlul
şi asistenţa medicală în activităţi de educaţie fizică şi sport sunt
obligatorii.
Art. 55. -
(1)
Practicarea exerciţiilor fizice în forme organizate se realizează numai cu
aviz medical.
(2)
Pentru a
participa la antrenamente şi competiţii sportivii legitimaţi trebuie să
efectueze controlul medical periodic şi ori de câte ori este nevoie la
unităţile de medicină sportivă.
(3)
Participarea sportivilor legitimaţi la antrenamente şi/sau înscrierea lor la
competiţiile sportive sunt condiţionate de existenţa avizului medical
favorabil, eliberat numai de unităţile de medicină sportivă.
Art. 56. -
(1)
Ministerul Educaţiei Naţionale, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii,
elaborează normele privind acordarea avizului medical necesar elevilor şi
studenţilor în vederea participării la lecţiile de educaţie fizică.
(2)
Ministerul
Tineretului şi Sportului, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii, elaborează
normele tehnice privind:
a)
controlul
medical al sportivilor;
b)
asistenţa
medico-sportivă în complexurile sportive naţionale, precum şi în
cantonamentele loturilor naţionale şi olimpice;
c)
asistenţa
medicală la bazele sportive în timpul desfăşurării antrenamentelor şi
competiţiilor.
Art. 57. -
(1)
Controlul şi asistenţa medicală de specialitate pentru persoanele care
participă la activităţile sportive menţionate la art. 55 alin. (1) şi (2) se
acordă conform normelor tehnice elaborate de Ministerul Tineretului şi
Sportului şi Ministerul Sănătăţii.
(2)
Ministerul
Sănătăţii realizează controlul şi asistenţa medicală a sportivilor prin:
a)
Institutul
Naţional de Medicină Sportivă, ca unitate medicală de asistenţă şi cercetare
medico-sportivă, pentru loturile naţionale şi olimpice;
b)
policlinicile judeţene de medicină sportivă, pentru toţi sportivii din raza
lor teritorială;
c)
cabinete
medicale de specialitate, organizate în cadrul policlinicilor teritoriale,
pentru sportivii din raza lor teritorială;
d)
cabinete
medicale de specialitate, organizate în cadrul complexurilor sportive
naţionale şi al cluburilor sportive, la antrenamente şi competiţii.
TITLUL IX
Formarea şi perfecţionarea specialiştilor din
domeniul educaţiei fizice şi sportului
Art. 58. -
Predarea
educaţiei fizice sau instruirea sportivă, în forme organizate, se asigură
numai de persoane atestate în domeniu prin diplome sau certificate
recunoscute, în condiţiile legii.
Art. 59. -
(1)
Formarea licenţiaţilor în educaţie fizică şi sport, a profesorilor de
educaţie fizică, a antrenorilor, a managerilor şi a kinetoterapeuţilor se
realizează în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate sau
autorizate în condiţiile legii.
(2)
Antrenorii
se pot forma şi în cadrul şcolilor postliceale de antrenori, acreditate sau
autorizate în condiţiile legii.
(3)
Instructorii sportivi se formează în cadrul liceelor cu program sportiv, în
condiţiile legii. Instructorii sportivi se pot forma şi prin cursuri
organizate de direcţiile pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a
municipiului Bucureşti, şi de alte persoane juridice interesate, în
condiţiile legii.
(4)
Standardele de evaluare în domeniul educaţiei fizice şi sportului, în
vederea acreditării sau autorizării unităţilor, instituţiilor de învăţământ,
a cursurilor de pregătire şi perfecţionare profesională a adulţilor, se
stabilesc de organismele abilitate prin lege, în colaborare cu Ministerul
Tineretului şi Sportului şi, după caz, cu Ministerul Muncii şi Protecţiei
Sociale.
Art. 60. -
(1)
Formarea continuă a specialiştilor cu studii superioare se face în
condiţiile legii. Formarea continuă a antrenorilor se face prin cursuri de
perfecţionare şi stagii de pregătire, organizate de federaţiile sportive
naţionale împreună cu instituţiile de învăţământ superior acreditate sau
autorizate în condiţiile legii.
(2)
Sistemul
de clasificare şi promovare a antrenorilor se stabileşte prin statutul
antrenorului, aprobat prin hotărâre a Guvernului.
Art. 61. -
(1)
Absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior, ai şcolilor postliceale de
antrenori, acreditate sau autorizate, pot obţine carnetul de antrenor pe
baza licenţei, diplomei sau a certificatului de absolvire, după caz, care
atestă specializarea în ramura de sport respectivă.
(2)
Carnetul
de antrenor se eliberează, la cerere, de federaţia sportivă naţională şi
conferă titularului drepturile şi obligaţiile prevăzute în statutul şi în
regulamentele federaţiei.
(3)
Carnetul
de antrenor atestă ocupaţia de antrenor, care se va exercita în condiţiile
legii.
Art. 62. -
În
activitatea de educaţie fizică şi sport, pe lângă profesorii cu diplomă de
licenţă sau de absolvire, antrenorii, instructorii şi managerii din domeniu,
pot funcţiona ca specialişti şi alte persoane calificate pentru asistenţă
medicală, cercetare şi asistenţă ştiinţifică, organizare şi conducere
tehnică, precum şi pentru alte ocupaţii complementare specificate în
regulamentul de aplicare a prezentei legi.
TITLUL X
Protecţia socială a sportivilor de performanţă
Art. 63. -
Sportivii
de performanţă beneficiază de drepturile de asigurare socială, de asistenţă
socială, de asigurare socială de sănătate, precum şi de drepturile ce li se
cuvin de la fondurile private de pensii, în condiţiile legii.
Art. 64. -
(1)
Sportivul de performanţă care a obţinut o medalie de aur, argint sau de
bronz în probele individuale sau pe echipe din cadrul jocurilor olimpice sau
o medalie de aur la campionatele mondiale şi europene de seniori probe
olimpice are dreptul, la cerere şi cu confirmarea Ministerului Tineretului
şi Sportului, la o rentă viageră.
(2)
Renta
viageră prevăzută la alin. (1) reprezintă echivalentul a 1,5 salarii medii
brute pe economie.
(3)
Pentru
stabilirea rentei viagere se utilizează salariul mediu brut pe economie
comunicat de Comisia Naţională pentru Statistică pentru luna anterioară
celei în care se face plata drepturilor.
(4)
Renta
viageră se acordă începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în
care sportivul se retrage din activitate, dar nu mai devreme de data
intrării în vigoare a prezentei legi.
(5)
În funcţie
de nivelul performanţei sportive, din renta viageră, calculată potrivit
prevederilor alin. (2), drepturile lunare se acordă din 1,5 salarii medii
brute pe economie, după cum urmează:
a) -
100%
pentru prima medalie de aur obţinută la jocurile olimpice;
-
80% pentru prima medalie de argint obţinută la jocurile olimpice sau pentru
prima medalie de aur obţinută la campionatele mondiale;
-
70% pentru prima medalie de bronz obţinută la jocurile olimpice sau pentru
prima medalie de aur obţinută la campionatele europene;
b)
50% din
valoarea indemnizaţiei corespunzătoare cuvenite potrivit lit. a) pentru
următoarele medalii de aur obţinute la jocurile olimpice, campionatele
mondiale sau campionatele europene.
(6)
Pentru
sportivii care cumulează titlul de campion olimpic şi cel de campion mondial
sau european ori titlul de campion mondial cu cel european renta viageră
acordată pentru cea mai bună performanţă se cumulează cu cea pentru
performanţa inferioară, potrivit nivelurilor prevăzute la alin. (5) lit. b).
(7)
Fondurile
necesare pentru plata drepturilor prevăzute în prezentul articol se alocă de
la bugetul de stat şi se plătesc de Ministerul Tineretului şi Sportului.
(8)
Modalităţile de plată a drepturilor prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin
ordin al ministrului tineretului şi sportului şi se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
(9)
Renta
viageră prevăzută în prezentul articol se plăteşte lunar în lei şi nu este
impozabilă.
(10)
În
perioada revenirii în activitate ca sportiv activ plata rentei viagere se
suspendă.
Art. 65. -
(1)
Sportivii legitimaţi care participă în competiţii incluse în calendarul
intern sau internaţional sportiv sunt obligaţi, după caz, să posede
asigurarea medicală de sănătate în caz de accidente.
(2)
Asigurarea
medicală de sănătate în caz de accidente se realizează astfel:
a)
de
cluburile şi asociaţiile sportive, pentru sportivii acestora;
b)
de
federaţiile sportive naţionale, pentru componenţii loturilor naţionale;
c)
de
Comitetul Olimpic Român, pentru componenţii loturilor, calificaţi la
jocurile olimpice.
Art. 66. -
Sportivii
profesionişti, asociaţi în sindicate pe ramuri de sport, beneficiază şi de
celelalte drepturi conferite de Legea
nr. 54/1991
cu privire la sindicate.
TITLUL XI
Finanţarea activităţii sportive
Art. 67. -
(1)
Veniturile,
indiferent de sursă, şi cheltuielile de orice natură ale oricărei structuri
sportive sunt cuprinse într-un buget anual propriu.
(2)
Administrarea bugetului anual de venituri şi cheltuieli se face astfel:
a)
potrivit
competenţelor stabilite în statutele şi regulamentele structurilor sportive
de drept privat, pentru veniturile proprii;
b)
potrivit
condiţiilor stabilite prin contractele încheiate între părţi, pentru sumele
acordate de organele administraţiei publice centrale şi locale, pentru
finanţarea programelor structurilor sportive de drept privat fără scop
lucrativ, de utilitate publică;
c)
în
condiţiile prevăzute de normele privind finanţele publice, pentru alocaţiile
de la bugetul de stat şi bugetele locale, acordate de organele
administraţiei publice centrale şi locale structurilor sportive de drept
public, precum şi pentru veniturile proprii ale acestora.
(3)
Bugetul
anual cuprinde la partea de venituri, după caz:
a)
venituri
proprii, precum şi sume destinate finanţării unor programe sportive de
utilitate publică;
b)
sume
acordate de organele administraţiei publice centrale şi locale pentru
finanţarea pe bază de programe a structurilor sportive de drept privat, fără
scop lucrativ, de utilitate publică;
c)
alocaţii
de la bugetul de stat şi de la bugetele locale, acordate structurilor
sportive de drept public de organele administraţiei publice centrale sau
locale;
d)
alte surse.
(4)
Bugetul
anual al structurilor sportive se aprobă după cum urmează:
a)
de
adunările generale, pentru structurile sportive de drept privat;
b)
de
organele administraţiei publice centrale sau locale, după caz, prin care se
acordă alocaţiile de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, pentru
structurile sportive de drept public.
(5)
Structurile sportive fără scop lucrativ sunt scutite de impozite şi taxe
locale.
(6)
Soldurile
anuale rezultate din execuţia bugetului structurilor sportive de drept
public se reportează în anul următor.
Art. 68. -
(1)
Veniturile obţinute din activitatea structurilor sportive fără scop lucrativ,
care sunt neeconomice, nu sunt impozabile şi includ:
a)
cotizaţiile şi contribuţiile băneşti sau în natură ale membrilor şi
simpatizanţilor;
b)
taxele de
înregistrare stabilite potrivit legislaţiei în vigoare;
c)
donaţiile
şi sumele sau bunurile primite prin sponsorizare;
d)
dobânzile
şi dividendele obţinute din plasarea disponibilităţilor realizate din
asemenea venituri;
e)
veniturile
obţinute din reclamă şi publicitate, cu excepţia celor realizate prin
unităţile specializate în acest domeniu;
f)
veniturile
pentru care se datorează impozit pe spectacole;
g)
veniturile
obţinute din valorificarea bunurilor aflate în patrimoniul acestora;
h)
veniturile
obţinute din vize, taxe şi penalităţi sportive;
i)
indemnizaţiile obţinute din participarea la competiţiile şi demonstraţiile
sportive;
j)
indemnizaţiile obţinute din transferurile sportivilor.
(2)
Structurile sportive cu personalitate juridică fără scop lucrativ sunt
scutite de impozitul pe profit atunci când utilizează cel puţin 80% din
veniturile obţinute din orice sursă în scopul realizării obiectivelor pentru
care au fost autorizate, inclusiv pentru cheltuieli de investiţii şi dotări,
precum şi pentru cheltuieli de funcţionare.
(3)
Societăţile comerciale sportive pe acţiuni sunt scutite de orice impozite
faţă de bugetul de stat şi faţă de bugetele locale pentru activităţile
economice legate exclusiv de obiectul lor social, în condiţiile prevăzute la
art. 31 alin. (1), astfel:
a)
100% pe o
perioadă de un an calendaristic de la data adoptării acestei forme de
organizare, respectiv data emiterii certificatului de înmatriculare de către
registrul comerţului;
b)
50% pentru
încă 2 ani calendaristici următori perioadei prevăzute la lit. a).
(4)
Profitul
obţinut de societăţile comerciale sportive pe acţiuni din alte activităţi
comerciale, care este destinat în exclusivitate finanţării activităţilor
sportive, este scutit de impozit, în condiţiile prevăzute la alin. (3).
(5)
Sunt
considerate cheltuieli deductibile fiscal şi cele realizate pentru
promovarea şi dezvoltarea activităţilor sportive neprofesioniste din propria
structură.
Art. 69. -
(1)
Structurile sportive, în condiţiile prezentei legi, pot beneficia de sume de
la bugetul de stat şi de la bugetele locale, inclusiv pentru finanţarea de
programe sportive de utilitate publică. Aceste sume se asigură pe bază de
contracte încheiate între structurile sportive respective şi organele
administraţiei publice centrale sau locale, după caz.
(2)
Contractul
va cuprinde prevederi cu privire la: obiectul şi volumul activităţilor
specifice, parametrii sportivi de realizat, suma stabilită pentru finanţarea
programelor, defalcată pe obiective, activităţi şi naturi de cheltuieli,
obligaţiile şi responsabilităţile părţilor. Regimul de gestionare a sumelor
astfel primite şi controlul financiar se fac în condiţiile legii.
(3)
Prevederile contractului au putere deplină pentru cele două părţi,
constituindu-se în norme cu caracter tehnic, financiar şi administrativ.
(4)
Structurile sportive de drept public pot beneficia şi de alte surse de
venituri, astfel:
a)
cotizaţiile şi contribuţiile băneşti sau în natură ale simpatizanţilor;
b)
donaţiile
şi sumele sau bunurile primite prin sponsorizări;
c)
veniturile
obţinute din reclamă şi publicitate;
d)
veniturile
pentru care se datorează impozite pe spectacole;
e)
veniturile
obţinute din valorificarea bunurilor aflate în patrimoniul acestora;
f)
indemnizaţiile obţinute din participarea la competiţiile şi demonstraţiile
sportive;
g)
indemnizaţiile obţinute din transferurile sportivilor.
(5)
Veniturile
obţinute din activităţile structurilor sportive de drept public se
gestionează şi se utilizează la nivelul structurilor sportive respective,
pentru realizarea scopului şi obiectului de activitate, fără vărsăminte la
bugetul de stat şi fără afectarea alocaţiilor de la bugetul de stat.
Art. 70. -
(1)
Ministerul Tineretului şi Sportului îşi asigură sursele pentru finanţarea
activităţilor sportive din:
a)
alocaţii
de la buget, stabilite de administraţia publică centrală şi locală;
b)
venituri
provenite din încasările Regiei Autonome "Loteria Naţională", stabilite
potrivit legii;
c)
1% din
taxele şi accizele aplicate la nivel naţional pentru ţigări şi băuturi
alcoolice;
d)
donaţii şi
sponsorizări;
e)
alte
venituri, în condiţiile legii;
f)
sumele
rămase din exerciţiul financiar precedent.
(2)
Direcţiile
pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, îşi
asigură sursele pentru finanţarea activităţilor sportive de interes local
din:
a)
alocaţia
bugetară anuală stabilită de administraţia publică centrală şi locală;
b)
30% din
impozitele pe spectacolele sportive desfăşurate pe teritoriul judeţului
respectiv;
c)
15% din
valoarea de piaţă a bazelor sportive dezafectate sau cărora li s-a schimbat
destinaţia, aflate în proprietatea structurilor sportive de drept privat de
pe teritoriul judeţului respectiv;
d)
donaţii şi
sponsorizări;
e)
alte
venituri, în condiţiile legii;
f)
sumele
rămase din exerciţiul financiar precedent.
Art. 71. -
(1)
Sursele de finanţare a federaţiilor sportive naţionale provin din:
a)
sume
destinate finanţării programelor sportive proprii şi înscrise în contractele
încheiate cu organele administraţiei publice centrale sau locale, după caz;
b)
venituri
obţinute din activităţi economice realizate în legătură cu scopul şi
obiectul de activitate ale acestora;
c)
cotizaţii,
taxe, contribuţii, penalităţi, potrivit prevederilor statutelor şi
regulamentelor proprii;
d)
donaţii şi
sponsorizări;
e)
20% din
încasările realizate din pronosticurile sportive, ca urmare a utilizării de
competiţii de gen pentru ramura respectivă, organizate în campionatele
naţionale din alte ţări, de federaţiile şi organismele sportive
internaţionale, precum şi în "Cupa României";
f)
minimum
10% din indemnizaţiile de transferuri interne şi internaţionale ale
sportivilor, care se constituie în sursă de finanţare a activităţii sportive
pentru copii şi juniori;
g)
alte
venituri, în condiţiile legii;
h)
sume
rămase din exerciţiul financiar precedent.
(2)
Sursele de
finanţare a cluburilor sportive provin din:
a)
alocaţii
de la bugetul de stat şi bugetele locale acordate cluburilor sportive de
drept public de către organele administraţiei publice centrale sau locale în
subordinea cărora se află, după caz;
b)
sume
destinate finanţării programelor sportive ale cluburilor sportive de drept
privat şi înscrise în contractele încheiate cu direcţiile pentru tineret şi
sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, sau cu organele
administraţiei publice locale, după caz;
c)
venituri
obţinute din activităţi economice realizate în legătură directă cu scopul şi
obiectul de activitate ale acestora;
d)
cotizaţii,
contribuţii şi penalităţi aplicate membrilor săi, sportivilor, antrenorilor
şi celorlalţi tehnicieni, potrivit statutelor şi regulamentelor proprii;
e)
sume
obţinute din transferurile sportivilor;
f)
donaţii şi
sponsorizări;
g)
alte
venituri, în condiţiile legii;
h)
sume
rămase din exerciţiul financiar precedent.
(3)
Sursele de
finanţare a asociaţiilor sportive fără personalitate juridică se asigură
prin:
a)
aportul
membrilor;
b)
repartizarea unor sume pentru activitatea sportivă din bugetul de venituri
şi cheltuieli al instituţiilor sau unităţilor în cadrul cărora s-au
constituit;
c)
alte surse.
Art. 72. -
Sursele de
finanţare a asociaţiilor judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri
de sport, se asigură din:
a)
sume
destinate finanţării programelor sportive proprii şi înscrise în contractele
încheiate cu direcţiile pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a
municipiului Bucureşti, sau cu organe ale administraţiei publice locale,
după caz;
b)
cotizaţii,
taxe, contribuţii, penalităţi, potrivit statutelor şi regulamentelor proprii;
c)
veniturile
obţinute din activităţile economice realizate în legătură cu scopul şi
obiectul de activitate ale acestora;
d)
donaţii şi
sponsorizări;
e)
alte
venituri, în condiţiile legii;
f)
sume
rămase din exerciţiul financiar precedent.
Art. 73. -
(1)
Cluburile sportive profesioniste organizate ca societăţi comerciale sportive
pe acţiuni realizează venituri proprii din activităţile prevăzute la art. 31
alin. (1).
(2)
Gestionarea patrimoniului propriu şi exerciţiul financiar al cluburilor
sportive profesioniste se conduc potrivit reglementărilor aplicabile pentru
societăţile comerciale.
Art. 74. -
Sursele de
finanţare a ligilor profesioniste, pe ramuri de sport, provin din:
a)
cotizaţii,
taxe, contribuţii, penalităţi, potrivit statutelor şi regulamentelor proprii;
b)
veniturile
obţinute din activităţile realizate în legătură directă cu statutul şi
obiectul de activitate ale acestora;
c)
donaţii şi
sponsorizări;
d)
20% din
încasările nete rămase după deducerea taxei asupra jocurilor la sistemele de
pronosticuri sportive, organizate cu utilizarea competiţiei sportive
profesioniste respective;
e)
5% din
încasările rezultate din vânzarea biletelor de intrare la competiţiile
sportive oficiale organizate de ligă;
f)
2% din
încasările rezultate din contractele încheiate de cluburile sportive
profesioniste pentru reclamă, publicitate şi drepturi TV;
g)
alte
venituri, în condiţiile legii;
h)
sume
rămase din exerciţiul financiar precedent.
Art. 75. -
Sursele de
finanţare a Comitetului Olimpic Român se constituie din:
a)
alocaţii
de la bugetul de stat;
b)
timbrul
olimpic, reprezentând 10% din valoarea tuturor biletelor de acces la
manifestările sportive;
c)
venituri
provenite din încasările Regiei Autonome "Loteria Naţională", stabilite
potrivit legii;
d)
donaţii şi
legate;
e)
sponsorizări;
f)
venituri
realizate din acordarea dreptului de folosinţă a emblemei Comitetului
Olimpic Român;
g)
contribuţii din partea Comitetului Internaţional Olimpic şi a Solidarităţii
Olimpice;
h)
venituri
din organizarea şi exploatarea pronosticurilor şi pariurilor sportive, în
condiţiile legii;
i)
alte
venituri, conform legislaţiei în vigoare;
j)
sume
rămase din exerciţiul financiar precedent;
k)
o pătrime
din sumele realizate potrivit art. 70 alin. (1) lit. c).
Art. 76. -
Ministerul
Tineretului şi Sportului, Comitetul Olimpic Român şi federaţiile sportive
naţionale sunt scutite de la plata taxelor vamale pentru importul, precum şi
de la plata T.V.A. pentru achiziţiile de pe piaţa internă, de echipament
sportiv şi materiale sportive, instalaţii şi aparatură specifică, necesare
activităţii de pregătire, reprezentare şi participare a sportivilor şi
echipelor componente ale loturilor sportive naţionale şi olimpice la
competiţiile internaţionale oficiale: jocuri olimpice, campionate şi cupe
mondiale şi europene.
Art. 77. -
Sportivii,
antrenorii, tehnicienii şi alţi specialişti prevăzuţi la art. 62 sunt
scutiţi de plata impozitelor asupra veniturilor realizate din premii, prime
şi indemnizaţii sportive, astfel:
a)
100% ca
urmare a realizării obiectivelor de înaltă performanţă:
-
clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene, campionatele
mondiale şi jocurile olimpice;
-
calificarea şi participarea la campionatele mondiale, campionatele europene
şi jocurile olimpice, pentru jocurile sportive;
-
participarea la fazele superioare ale competiţiilor europene intercluburi,
începând cu optimile de finală;
b)
100%
pentru primele şi indemnizaţiile sportive acordate în vederea pregătirii şi
participării la competiţiile internaţionale oficiale de către loturile
reprezentative ale României.
TITLUL XII
Baza materială pentru activitatea sportivă
Art. 78. -
(1)
În sensul
prezentei legi baza materială sportivă cuprinde totalitatea terenurilor şi
spaţiilor, precum şi amenajările, instalaţiile şi construcţiile care sunt
destinate organizării şi desfăşurării activităţii de educaţie fizică şi
sport.
(2)
Bunurile
menţionate la alin. (1) aparţin, după caz, proprietăţii publice sau private.
(3)
Administrarea bazei materiale pentru activitatea sportivă, care aparţine
domeniului public sau privat al statului, se face în condiţiile legii.
Art. 79. -
(1)
Schimbarea destinaţiei sau desfiinţarea unor baze sportive aparţinând
domeniului public sau privat al statului sau al unităţilor
administrativ-teritoriale se va putea face numai cu aprobarea Ministerului
Tineretului şi Sportului şi cu garanţia construirii altor baze sportive
similare.
(2)
Dispoziţiile alin. (1) se aplică, după caz, şi societăţilor comerciale care
dobândesc active patrimoniale destinate activităţii sportive ce au aparţinut
statului.
Art. 80. -
(1)
Baza
materială pentru activitatea sportivă, aflată în patrimoniul statului şi în
folosinţa fostului Consiliu Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport la data
de 22 decembrie 1989, se reintegrează în patrimoniul succesorului în
drepturi, Ministerul Tineretului şi Sportului.
(2)
Predarea-preluarea se face pe bază de protocol. Justa despăgubire se acordă,
după caz, de Guvern. În acelaşi timp se reintegrează fără plată şi imobilele
care, conform art. 20 alin. (2) din Legea
nr. 15/1990,
cu modificările şi completările ulterioare, au trecut în patrimoniul unor
societăţi comerciale, indiferent de statutul capitalului social al acestora.
Reintegrarea se face pe bază de protocol.
(3)
Închirierea bunurilor, inclusiv a terenurilor disponibile temporar, aflate
în patrimoniul Ministerului Tineretului şi Sportului, se face pe bază de
contract încheiat în condiţiile legii, cu revizuirea anuală a acestuia,
numai în conformitate cu metodologia stabilită prin ordin al ministrului
tineretului şi sportului.
(4)
Închirierea bunurilor, inclusiv a terenurilor, în condiţiile alin. (3) se
face cu prioritate pentru activităţi sportive.
(5)
Deţinătorii de bunuri prevăzute la alin. (1) şi (2), care urmează să fie
reintegrate în patrimoniul Ministerului Tineretului şi Sportului, sunt
obligaţi să pună la dispoziţie împuterniciţilor Ministerului Tineretului şi
Sportului toate documentele care atestă proprietatea, evidenţele contabile,
precum şi documentele necesare în vederea înregistrării. Ministerul
Tineretului şi Sportului, prin împuterniciţii săi, va acţiona în justiţie
persoanele juridice sau fizice care refuză semnarea protocoalelor şi
predarea documentelor de proprietate. Aceste acţiuni sunt scutite de taxă de
timbru.
(6)
Înscrierea
dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile aparţinând Ministerului
Tineretului şi Sportului se face în cartea funciară, cu scutirea de la plata
taxelor prevăzute de lege.
(7)
Acţiunile
în justiţie formulate de Ministerul Tineretului şi Sportului şi de
direcţiile pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului
Bucureşti, pentru aplicarea prevederilor alin. (1) şi (2) sunt scutite de
taxă de timbru.
(8)
În
condiţiile alin. (7) şi alte organe ale administraţiei publice centrale şi
locale pot face reintegrarea bazei materiale proprii pentru activitate
sportivă.
(9)
Ministerul
Tineretului şi Sportului administrează baza materială proprie prin
complexurile sportive naţionale, unităţile judeţene de administrare a
bazelor sportive şi cluburile sportive de drept public din subordinea
Ministerului Tineretului şi Sportului, în condiţiile legii.
(10)
Complexurile sportive naţionale sunt persoane juridice, înfiinţate prin
hotărâre a Guvernului ca instituţii publice în subordinea Ministerului
Tineretului şi Sportului. Obiectul de activitate al acestora îl constituie
administrarea bazei materiale destinate cu prioritate pregătirii loturilor
naţionale şi olimpice, precum şi organizării competiţiilor sportive de nivel
naţional şi internaţional. Complexurile sportive naţionale se organizează şi
funcţionează pe baza regulamentului aprobat prin ordin al ministrului
tineretului şi sportului.
(11)
Unităţile
judeţene pentru administrarea bazelor sportive sunt persoane juridice,
înfiinţate prin hotărâre a Guvernului ca instituţii publice în subordinea
direcţiilor pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului
Bucureşti. Obiectul de activitate al acestora constă în administrarea
bazelor sportive de interes naţional de pe teritoriul judeţului respectiv
sau al municipiului Bucureşti. Unităţile judeţene pentru administrarea
bazelor sportive se organizează şi funcţionează pe baza regulamentului
aprobat prin ordin al ministrului tineretului şi sportului.
(12)
Sursele de
finanţare a complexurilor sportive naţionale şi a unităţilor judeţene de
administrare a bazelor sportive provin din:
a)
alocaţii
de la bugetul de stat;
b)
venituri
obţinute din activităţi economice realizate în legătură cu scopul şi cu
obiectul de activitate ale acestora;
c)
donaţii şi
sponsorizări;
d)
alte
venituri, în condiţiile legii;
e)
sume
rămase din exerciţiul financiar precedent.
(13)
Veniturile
obţinute din activitatea complexurilor sportive naţionale şi a unităţilor
judeţene de administrare a bazelor sportive se gestionează şi se utilizează
integral la nivelul unităţilor respective, pentru realizarea scopului şi
obiectului de activitate, fără vărsăminte la bugetul de stat şi fără
afectarea alocaţiilor de la bugetul de stat.
(14)
Comitetul
Olimpic Român şi federaţiile sportive naţionale, ca persoane juridice fără
scop lucrativ, de utilitate publică, pot primi în folosinţă gratuită, pe
termen limitat, bunuri imobile din patrimoniul statului şi al unităţilor
administrativ-teritoriale.
(15)
Patrimoniul din domeniul public al statului, aflat la data intrării în
vigoare a prezentei legi în administrarea Ministerului Tineretului şi
Sportului şi care nu este administrat potrivit prevederilor alin. (9)-(11),
poate fi transferat în domeniul public al comunelor, oraşelor sau judeţelor,
după caz, în condiţiile legii.
Art. 81. -
(1)
Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să includă în
planurile de urbanism şi amenajare rurală suprafeţe de teren pentru
construirea de baze sportive destinate educaţiei fizice şi sportului
comunitar.
(2)
Autorităţile administraţiei publice locale pot contribui la întreţinerea,
modernizarea şi dezvoltarea bazei materiale pentru activitatea sportivă, în
condiţiile legii.
Art. 82. -
Ministerul
Tineretului şi Sportului, Comitetul Olimpic Român, federaţiile sportive
naţionale şi cluburile sportive care deţin bazele sportive nautice au
dreptul de folosinţă gratuită şi prioritară a luciului de apă pentru
activitatea de pregătire şi competiţională.
Art. 83. -
Regimul de
gestionare şi administrare a bunurilor mobile şi imobile, achiziţionate ca
urmare a derulării unor programe sportive, se reglementează pe baza
contractului încheiat între părţi.
TITLUL XIII
Prevenirea violenţei în sport şi lupta împotriva dopajului
Art. 84. -
(1)
Activitatea sportivă în România se organizează pornindu-se de la principiul
asigurării unui climat civilizat, de fair-play şi sportivitate în toate
locurile în care se desfăşoară astfel de acţiuni.
(2)
Modalităţile concrete de acţiune în acest domeniu, pe plan naţional şi
local, se stabilesc avându-se în vedere prevederile Convenţiei europene
privind violenţa şi ieşirile necontrolate ale spectatorilor cu ocazia
manifestărilor sportive, în special la meciurile de fotbal.
Art. 85. -
(1)
Se
înfiinţează Comisia Naţională de Acţiune împotriva Violenţei în Sport, ca
organism de reglementare, control şi supraveghere, format din reprezentanţi
ai administraţiei publice centrale, reprezentanţi ai federaţiilor sportive
naţionale, reprezentanţi ai ligilor profesioniste şi reprezentanţi ai
direcţiilor pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului
Bucureşti.
(2)
Comisia
Naţională de Acţiune împotriva Violenţei în Sport are, în principal,
următoarele atribuţii:
a)
stabileşte
normele obligatorii privind organizarea spectacolelor şi manifestărilor
sportive şi de prevenire a violenţei cu ocazia desfăşurării acestora;
b)
supraveghează şi controlează modul în care normele obligatorii sunt
respectate şi aplicate de organizatorii de spectacole sportive şi de
administratorii de baze sportive în cadrul cărora se desfăşoară aceste
spectacole;
c)
stabileşte
şi aplică sancţiuni, altele decât cele cuprinse în statutele şi în
regulamentele structurilor sportive;
d)
ia măsuri
pentru prevenirea violenţei fizice exercitate în timpul pregătirii
sportivilor.
(3)
Organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de Acţiune Împotriva
Violenţei în Sport se stabilesc prin regulament aprobat prin hotărâre a
Guvernului, la propunerea Ministerului Tineretului şi Sportului.
Art. 86. -
(1)
Structurile sportive de orice nivel, sportivii şi tehnicienii îşi vor
desfăşura activitatea pornind de la excluderea utilizării mijloacelor şi
metodelor care sporesc în mod artificial performanţele sportive şi
prejudiciază sănătatea sportivilor şi etica sportivă.
(2)
Pentru
prevenirea utilizării şi pentru eliminarea dopajului din activitatea
sportivă Ministerul Tineretului şi Sportului şi Comitetul Olimpic Român
susţin Programul naţional antidoping, conform prevederilor Convenţiei
antidoping a Consiliului Europei.
(3)
Programul
naţional antidoping cuprinde măsuri referitoare la:
a)
constituirea Comisiei Naţionale Antidoping;
b)
constituirea şi funcţionarea laboratorului de control doping;
c)
normele
tehnice privind organizarea şi desfăşurarea controlului doping şi
sancţiunile care se vor aplica pe linie de sport persoanelor dovedite că
sunt implicate în cazuri de dopaj.
TITLUL XIV
Sancţiuni
Art. 87. -
Încălcarea
dispoziţiilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, materială,
civilă, contravenţională sau penală, după caz.
Art. 88. -
Constituie
contravenţie următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii
încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni:
a)
încălcarea
dispoziţiilor art. 13 alin. (3), prin admiterea de către organizatori a
participării la competiţiile sportive oficiale înscrise în calendarele
federaţiilor sportive naţionale pe ramuri de sport;
b)
participarea la activităţile sportive organizate a sportivilor care nu
prezintă avizul medical, conform prevederilor art. 55;
c)
prezentarea unor declaraţii sau documente inexacte în baza cărora s-a operat
înscrierea la competiţii potrivit prevederilor lit. a) este sancţionabilă cu
amendă, dacă, potrivit legii, fapta nu constituie infracţiune;
d)
îngrădirea
de către deţinătorii de baze sportive a accesului celor îndreptăţiţi să le
utilizeze;
e)
organizarea manifestărilor sportive fără a asigura condiţiile prevăzute prin
regulamentul federaţiei sportive naţionale respective;
f)
administrarea necorespunzătoare a bazelor şi a instalaţiilor sportive de
către deţinătorii acestora sau de către cei cărora li s-a recunoscut un
drept de folosinţă asupra lor, sancţionabilă cu amendă, potrivit legii, dacă
fapta nu constituie infracţiune;
g)
refuzul de
a se supune controlului instituit prin prezenta lege sau de a prezenta
avizele şi autorizaţiile de funcţionare;
h)
neaducerea
la îndeplinire, la termenele stabilite, a măsurilor dispuse anterior, precum
şi a solicitărilor legale ale Ministerului Tineretului şi Sportului.
Art. 89. -
(1)
Contravenţiile prevăzute la art. 88, săvârşite de persoanele fizice şi
persoanele juridice, se sancţionează după cum urmează:
a)
cu amendă
de la 2.000.000 lei la 10.000.000 lei, pentru persoane juridice, şi cu
amendă de la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele
prevăzute la art. 88 lit. a)-c);
b)
cu amendă
de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei, pentru persoane juridice, şi cu
amendă de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei, pentru persoane fizice,
faptele prevăzute la art. 88 lit. d)-f);
c)
cu amendă
de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei, pentru persoane juridice, şi cu amendă
de la 1.000.000 lei la 3.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele
prevăzute la art. 88 lit. g) şi h).
(2)
Cuantumul
amenzilor se actualizează prin hotărâre a Guvernului.
Art. 90. -
În cazul
săvârşirii repetate a contravenţiilor prevăzute la art. 88, pe lângă amendă
se vor aplica şi sancţiunile specifice autorităţii disciplinare în sport,
stabilite potrivit prevederilor art. 47.
Art. 91. -
(1)
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 89
se fac de:
a)
inspectorii din cadrul Ministerului Tineretului şi Sportului;
b)
directorii
direcţiilor pentru tineret şi sport judeţene sau/şi a municipiului Bucureşti,
pentru structurile sportive din raza administrativ-teritorială aferentă;
c)
alte
persoane împuternicite prin ordin al ministrului tineretului şi sportului.
(2)
Persoanele
abilitate menţionate la alin. (1) constată încălcările legii şi aplică
sancţiuni în raport cu gravitatea lor, pe bază de proces-verbal. Amenzile se
constituie în alte venituri la bugetul Ministerului Tineretului şi Sportului.
Art. 92. -
Contravenţiilor prevăzute în prezenta lege le sunt aplicabile prevederile
Legii
nr. 32/1968
privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu excepţia art. 25-27.
Art. 93. -
Nerespectarea dispoziţiilor art. 34 alin. (6) ale art. 36 alin. (2) şi ale
art. 42 alin. (7) determină nulitatea actului de înfiinţare a structurii
sportive în culpă.
TITLUL XV
Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 94. -
În termen
de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi structurile
sportive existente se vor reorganiza potrivit prevederilor acesteia.
Art. 95. -
Dispoziţiile prezentei legi se completează cu prevederile legale în vigoare
pentru persoanele juridice asociaţii şi fundaţii -, ale Legii
nr. 31/1990
privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările ulterioare,
precum şi ale Decretului
nr. 31/1954
privind persoanele fizice şi persoanele juridice.
Art. 96. -
În termen
de 90 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al
României Ministerul Tineretului şi Sportului elaborează şi propune spre
aprobare Guvernului regulamentul de punere în aplicare a dispoziţiilor
prezentei legi.
Art. 97. -
(1)
Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2)
La data
intrării în vigoare a prezentei legi orice dispoziţie contrară se abrogă.
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 27 martie
2000, cu respectarea prevederilor
art. 74
alin. (2) din Constituţia României.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ION
DIACONESCU
Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 27 martie 2000, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.
p.
PREŞEDINTELE SENATULUI,
ULM
NICOLAE SPINEANU
Bucureşti, 28 aprilie 2000.
Nr.
69.
ANEXĂ
DEFINIŢII
În sensul
prezentei legi, următorii termeni se definesc astfel:
a)
bază
sportivă - amenajare specifică ce cuprinde construcţii şi instalaţii
destinate activităţii de educaţie fizică şi sport;
b)
Registrul
sportiv - document care evidenţiază situaţia înregistrării structurilor
sportului în ordine cronologică şi care are două componente: subregistrul
structurilor sportive fără personalitate juridică şi subregistrul
structurilor sportive cu personalitate juridică;
c)
Certificat
de identitate sportivă - act oficial prin care se atestă calitatea de
structură sportivă;
d)
licenţă de
sportiv profesionist - document care atestă existenţa unui raport juridic
determinat între un sportiv şi un club sportiv profesionist şi care este
eliberat de o federaţie sportivă naţională;
e)
oficiali
sportivi - persoanele a căror activitate conduce la organizarea şi
administrarea activităţii sportive de agrement, recreative şi competiţionale,
aflate în relaţie cu structura sportivă pe bază de contract de muncă,
convenţie civilă de prestări de servicii sau voluntariat.
Guvernul Romaniei
Hotararea 141 din 23 februarie 2010 (Hotararea 141/2010)
Publicat in Monitorul Oficial 137 din 2 martie 2010 (M. Of. 137/2010)
In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, si al art. 27 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 81/2010 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului,
avand in vedere dispozitiile art. 42 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor, cu modificarile si completarile ulterioare,
Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.
Art. 1. - Se infiinteaza Autoritatea Nationala pentru Sport si Tineret, numita in continuare Autoritate, organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, in subordinea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
Art. 2. - Sediul Autoritatii este in municipiul Bucuresti, str. Vasile Conta nr. 16, sectorul 2.
Art. 3. -
(1) In domeniul tineretului, Autoritatea are urmatoarele atributii specifice:
a) colaboreaza cu structurile de si pentru tineret, legal constituite, si le sprijina, in vederea atingerii obiectivelor cuprinse in programele sale;
b) sprijina formarea, pregatirea si perfectionarea profesionala in domeniul tineretului in mod direct, prin institutiile aflate in subordinea sa sau in colaborare cu institutii si organisme de specialitate din tara si din strainatate;
c) elaboreaza, deruleaza si implementeaza proiecte si programe interne si internationale stabilite si aprobate de ministrul educatiei, cercetarii, tineretului si sportului si organizeaza activitati de profil cu caracter national si international, asigurandu-se in acest fel participarea directa si pe baza de reciprocitate la manifestari similare peste hotare;
d) infiinteaza centre de tineret noi ori prin amenajarea spatiilor si imobilelor neutilizate din domeniul public al statului sau aflate in administrarea institutiilor din subordinea sa, cu avizul conform al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului;
e) elaboreaza si implementeaza planul de reabilitare si de extindere a centrelor de agrement si elaboreaza regulamentul privind organizarea, functionarea si administrarea acestora;
f) elaboreaza metodologia privind repartizarea locurilor in taberele studentesti si eliberarea biletelor de tabara, precum si criteriile de eligibilitate a participantilor;
g) elaboreaza si implementeaza planul de extindere si dezvoltare a retelei caselor de cultura ale studentilor; coordoneaza si monitorizeaza buna desfasurare a activitatilor specifice caselor de cultura ale studentilor si Complexului Cultural Sportiv Studentesc "Tei" din Bucuresti;
h) sprijina formarea, pregatirea si perfectionarea profesionala a studentilor si tinerilor, editeaza, produce si difuzeaza materiale de specialitate, cuprinzand informatii utile tinerilor, precum si institutiilor si structurilor asociative studentesti implicate in activitatea de tineret;
i) organizeaza, cu aprobarea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, direct sau prin institutiile din subordine, tabere sociale si tematice pentru tineri;
j) acrediteaza, in vederea colaborarii, persoane juridice si fizice pentru organizarea de tabere pentru copii, studenti si tineri;
k) organizeaza evenimente in vederea promovarii programelor de tineret;
l) realizeaza, gestioneaza si actualizeaza baza de date privind starea tineretului, structurile neguvernamentale de si pentru tineret si institutiile cu preocupari in domeniu, precum si informatiile solicitate de tineri si de structurile neguvernamentale de si pentru tineret;
m) initiaza si organizeaza schimburi de experienta, dezbateri, simpozioane, sesiuni de comunicari si alte tipuri de reuniuni de natura sa asigure optimizarea schimbului de informatii dintre institutiile, structurile neguvernamentale de si pentru tineret si alte persoane fizice sau juridice implicate in politica de tineret;
n) faciliteaza accesul tinerilor la programe si proiecte specializate pentru dezvoltarea unor abilitati si competente complementare celor oferite in cadrul sistemului de invatamant;
o) fundamenteaza si elaboreaza studii si cercetari, analize si prognoze privind problemele elevilor, studentilor si tinerilor din institutiile aflate in subordine ori in coordonare, prin mijloace proprii sau in colaborare cu persoane juridice ori fizice autorizate.
(2) Finantarea actiunilor de tineret se poate face din venituri realizate prin derularea de programe si actiuni specifice, din donatii si sponsorizari, precum si din fondurile alocate de la bugetul de stat in acest scop, potrivit reglementarilor in vigoare.
(3) In domeniul sportului, Autoritatea are urmatoarele atributii specifice:
a) elaboreaza si sustine strategia generala a organizarii si dezvoltarii activitatii sportive si reprezinta interesele statului in raport cu federatiile sportive nationale;
b) elaboreaza normele generale de folosire a mijloacelor materiale aflate in administrarea sa si a mijloacelor financiare pentru activitatea sportiva, care provin din alocatii de la bugetul de stat;
c) colaboreaza cu ministerele si cu celelalte autoritati ale administratiei publice centrale si locale, cu institutiile de cercetare si cu unitatile de invatamant si sanitare de specialitate pentru organizarea si dezvoltarea educatiei fizice si sportului;
d) conlucreaza cu Comitetul Olimpic si Sportiv Roman in finantarea si derularea programelor privind pregatirea si participarea sportivilor romani la jocurile olimpice, precum si pentru promovarea valentelor educative ale olimpismului;
e) controleaza mentinerea destinatiei bazelor sportive din domeniul public sau privat al statului ori al unitatilor administrativ-teritoriale, precum si a celor care au apartinut domeniului public si au intrat in circuitul privat dupa anul 1989; supravegheaza mentinerea destinatiei bazelor si/sau a instalatiilor sportive care au apartinut domeniului public sau privat al statului ori al unitatilor administrativ-teritoriale si care ulterior au fost dobandite ca active patrimoniale destinate activitatii sportive sau vandute catre societatile comerciale;
f) autorizeaza afilierea federatiilor sportive nationale la federatiile sportive internationale de profil si la alte foruri continentale sau mondiale, precum si afilierea tuturor organizatiilor cu profil sportiv la forurile internationale de specialitate;
g) supravegheaza si controleaza respectarea de catre structurile sportive a dispozitiilor legale in vigoare si a prevederilor cuprinse in statutele si in actele de constituire a acestora;
h) organizeaza sau sprijina, potrivit legii, formarea, pregatirea profesionala si perfectionarea specialistilor din domeniul sportului, conlucrand in acest scop cu institutiile si organismele de specialitate din tara si din strainatate;
i) elaboreaza si duce la indeplinire, in colaborare cu autoritatile administratiei publice locale, planurile de construire si de modernizare a bazelor si instalatiilor sportive, in vederea dezvoltarii sportului de performanta de interes national si international; propune avizarea normativelor tehnice in materie de baze si instalatii sportive;
j) recunoaste sau revoca, potrivit legii, existenta unei structuri sportive prin inscrierea, respectiv radierea acesteia din Registrul sportiv;
k) avizeaza constituirea structurilor sportive, inclusiv inscrierea ca persoane juridice a cluburilor sportive profesioniste organizate ca societati comerciale sportive pe actiuni, respectiv retrage avizul de functionare a acestora;
l) elaboreaza criteriile de acordare si propune spre atribuire de catre ministrul educatiei, cercetarii, tineretului si sportului distinctiile si titlurile sportive, altele decat cele stabilite prin lege;
m) sprijina organizarea si promovarea cercetarii stiintifice si asistentei medicale in domeniul sportiv;
n) propune ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului autorizarea desfasurarii pe teritoriul Romaniei a campionatelor mondiale, europene si regionale si participarea reprezentativelor nationale la campionatele mondiale si europene organizate in strainatate, precum si la campionatele regionale;
o) promoveaza masurile de prevenire, control si reprimare a folosirii substantelor interzise si a metodelor neregulamentare destinate sa mareasca in mod artificial capacitatea fizica a sportivilor sau sa modifice rezultatele competitiilor;
p) adopta masuri pentru prevenirea si combaterea violentei la manifestarile sportive;
q) reprezinta interesele statului in diferite organe si organisme sportive internationale, pe baza mandatului acordat de ministrul educatiei, cercetarii, tineretului si sportului; negociaza si incheie acorduri, intelegeri, protocoale si alte documente de colaborare in domeniul sportului cu organisme de specialitate din alte tari, pe baza prevederilor legale in vigoare;
r) colaboreaza cu celelalte organe ale administratiei publice centrale si locale pentru sustinerea sportului pentru toti, de performanta si pentru persoane cu dizabilitati, asigurarea unei eficiente sporite pe linia supravegherii si controlului, exercitarii autoritatii disciplinare, formarii si perfectionarii specialistilor din domeniul sportului, pentru corelarea finantarii activitatii sportive, prevenirea violentei in sport si combaterea dopajului;
s) organizeaza evenimente in vederea promovarii programelor de sport;
s) repartizeaza bugetul afectat activitatii sportive pentru activitatea proprie si cea a unitatilor din subordinea sa, pentru federatiile sportive nationale, in baza contractelor de finantare a obiectivelor si programelor sportive ale acestora, si pentru premierea performantelor deosebite obtinute la competitiile sportive internationale oficiale, pe baza aprobarii date de ministrul educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
(4) In indeplinirea rolului si a obiectivelor sale in domeniul absorbtiei fondurilor europene, Autoritatea are urmatoarele atributii specifice:
a) gestioneaza fonduri publice si fonduri atrase de la organisme finantatoare interne sau internationale, pe care le aloca pentru sustinerea initiativelor tinerilor si ale structurilor neguvernamentale de si pentru tineret, prin selectie competitiva de proiecte desfasurata in conditiile legii;
b) acceseaza fonduri structurale destinate sustinerii politicilor de coeziune in domeniul tineretului, cu respectarea metodologiei specifice, in calitate de beneficiar sau partener, in conditiile legii.
Art. 4. -
(1) Structura organizatorica a Autoritatii, formata din directii generale si directii, este prevazuta in anexa nr. 1.
(2) In cadrul structurii organizatorice, cu avizul conform al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, prin ordin al presedintelui Autoritatii, se pot organiza servicii, birouri, compartimente sau colective temporare si se poate stabili numarul total al posturilor, numarul posturilor de conducere si numarul posturilor de executie, in conditiile legii, cu respectarea numarului de posturi aprobat.
(3) Personalul Autoritatii este compus din demnitari si persoane asimilate acestora, functionari publici si personal contractual.
Art. 5. -
(1) Numarul maxim de posturi pentru aparatul propriu al Autoritatii este de 202, exclusiv demnitarii, iar pentru unitatile subordonate acesteia este de 4.601.
(2) Atributiile, sarcinile si raspunderile individuale ale personalului din aparatul propriu al Autoritatii se stabilesc prin fisa postului, in conformitate cu structura organizatorica prevazuta in anexa nr. 1, prin regulamentul de organizare si functionare al Autoritatii, aprobat prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, la propunerea presedintelui Autoritatii.
(3) Statul de functii pentru aparatul propriu al Autoritatii se aproba prin ordin al presedintelui, cu avizul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(4) Incadrarea si salarizarea personalului se fac potrivit prevederilor aplicabile personalului din administratia publica centrala.
Art. 6. -
(1) Autoritatea este condusa de un presedinte cu rang de secretar de stat, ajutat de 2 vicepresedinti cu rang de subsecretar de stat, numiti prin decizie a primului-ministru, la propunerea ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
(2) Presedintele Autoritatii reprezinta Autoritatea in raporturile cu celelalte autoritati publice, cu organisme si organizatii, precum si cu celelalte persoane juridice si fizice din tara si din strainatate.
(3) Presedintele Autoritatii este ordonator secundar de credite.
(4) Presedintele si vicepresedintii Autoritatii se subordoneaza ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului si indeplinesc atributiile stabilite prin ordin al acestuia.
(5) In exercitarea atributiilor sale, presedintele Autoritatii emite ordine si instructiuni.
Art. 7. -
(1) Autoritatea are un secretar general, inalt functionar public, numit in conditiile legii.
(2) Secretarul general este subordonat presedintelui Autoritatii si indeplineste atributiile prevazute de lege, de regulamentul de organizare si functionare si alte atributii stabilite prin ordin al acestuia.
(3) Secretarul general asigura stabilitatea functionarii Autoritatii, continuitatea conducerii si realizarea legaturilor functionale dintre structurile Autoritatii.
(4) Secretarul general indeplineste atributiile si responsabilitatile prevazute la art. 49 alin. (2) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 8. - Presedintele Autoritatii poate delega unele dintre atributiile sale vicepresedintelui sau altei persoane desemnate, in limitele prevazute de lege.
Art. 9. -
(1) La nivelul Autoritatii pot functiona consilii consultative pe probleme de tineret si sport.
(2) Infiintarea, desfiintarea, competentele si componenta acestor consilii se stabilesc prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, la propunerea presedintelui Autoritatii.
Art. 10. -
(1) Unitatile aflate in subordinea Autoritatii pot inchiria spatii pentru necesitati proprii si pot inchiria, cu aprobarea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, la randul lor, spatii unor operatori economici, asociatii sau fundatii ori pot da in folosinta gratuita a altor institutii de utilitate publica spatii situate in imobilele proprietate publica sau privata a statului, in care isi desfasoara activitatea si pe care le administreaza, in conditiile legii.
(2) Veniturile rezultate din inchirierea bunurilor prevazute la alin. (1) se vor retine si gestiona potrivit legii.
Art. 11. -
(1) Unitatile cu personalitate juridica din subordinea Autoritatii si sursele de finantare a acestora sunt prevazute in anexa nr. 2.
(2) Structura organizatorica, statele de functii si numarul de posturi ale unitatilor din subordinea Autoritatii se aproba prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, la propunerea presedintelui Autoritatii.
(3) Persoanele care indeplinesc functii de conducere ale unitatilor cu statut de servicii publice deconcentrate din subordinea Autoritatii se numesc, in conditiile legii, prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
(4) Conducerea celorlalte unitati din subordinea Autoritatii care nu au statut de servicii publice deconcentrate este asigurata de un director, numit in conditiile legii, prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
Art. 12. - Autoritatea are in dotare un parc auto cu un consum de carburanti, stabilite potrivit dispozitiilor legale in vigoare.
Art. 13. - Preluarea in cadrul Autoritatii a personalului provenit din activitatea de tineret si sport pe functii, in limita numarului de posturi aprobat si in noua structura organizatorica, cu stabilirea drepturilor salariale aferente, se realizeaza in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari, cu respectarea regimului juridic aplicabil fiecarei categorii de personal.
Art. 14. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezenta hotarare.
PRIM-MINISTRU
EMIL BOC
Contrasemneaza:
---------------
Ministrul educatiei, cercetarii, tineretului si sportului,
Daniel Petru Funeriu
Ministrul muncii, familiei si protectiei sociale,
Mihai Constantin Seitan
Ministrul finantelor publice,
Sebastian Teodor Gheorghe Vladescu
|
Bucuresti, 23 februarie 2010.
Nr. 141.
ANEXA Nr. 1*)
STRUCTURA
ORGANIZATORICA
a Autoritatii Nationale pentru Sport si Tineret
___________
*)Anexa nr. 1 este reprodusa in facsimil.
+------------------------+ Numar maxim de posturi:
| PRESEDINTE | 202, exclusiv demnitarii
+------------------------+
| Cabinet presedinte |
+-----------+------------+
|
+--------------------------+ | +--------------------------------------+
| Vicepresedinte +-------+-------+ Vicepresedinte |
+--------------------------+ | +--------------------------------------+
+--------------------------+ | +--------------------------------------+
|Biroul Audit Public Intern+-------+-------+ Biroul Comunicare si Relatii Publice |
+--------------------------+ | +--------------------------------------+
+--------------------------+ | +--------------------------------------+
| Directia Generala +-------+-------+ Directia Relatii Internationale si |
| Pentru Sport | | |Gestionare a fondurilor nerambursabile|
+------------+-------------+ | +--------------------------------------+
| +------------------------------------------------------------------+
| | +-----------+------------+
| | +----------+ Secretar General |
| +----------------------+ | +-----------+------------+
| +---------+--------+ | | +-----------+------------+
| |Directia Generala | | | | Directia Generala |
| | pentru Tineret | | | | Economica |
| +---------+--------+ | | +-----------+------------+
+---------+ +----------+ | | +--------------+
+--------------------+ | +------------------+ | +---------+--------+ +---------+--------+ +------------------------+ |
| Directia Programe | | |Directia Informare| | |Directia Strategii| |Directia Juridica,| | Directia Buget, | |
| pentru Structuri +-+ |si Programe pentru+-+ |si Politici pentru| |Control si Resurse| |Financiar-Contabilitate +-+
| Sportive | | | Tineret | | | Tineret | | Umane | | si Patrimoniu | |
+--------------------+ | +------------------+ | +------------------+ +------------------+ +------------------------+ |
+--------------------+ | +------------------+ | +------------------------+ |
|Directia Statistica,| | | Directia Tabere +-+ | Directia Logistica, +-+
| Registrul Bazelor +-+ | pentru Tineret | | |Achizitii si Secretariat|
| Sportive si | | +------------------+ | +------------------------+
| Registrul Sportiv | | +------------------+ |
+--------------------+ | |Directia Programe +-+
+--------------------+ | | pentru Studenti |
| Directia Programe | | +------------------+
| ale institutiilor +-+
|publice pentru Sport|
+--------------------+
|
|
|
|
Web site al DSJ Braila |
|
consilier Mircea Carbunaru |
e-mail: |
|
website monitorizat de TRAFIC.RO |